PROGNOZA METEO FEBRUARIE 2019. Cum va fi vremea în ultima lună de iarnă şi ce ne aşteaptă de Mărţişor

Săptămâna 04.02.2019 – 11.02.2019

Temperatura aerului va avea valori mai ridicate decât cele specifice acestui interval la nivelul întregii țării, abatere termică pozitivă ce va fi mai accentuată în regiunile centrale și sudice.

Regimul pluviometric va fi excedentar în sud-vestul țării și în general deficitar în regiunile centrale, nordice și nord-vestice. În rest cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Săptămâna 11.02.2019 – 18.02.2019

Alte articole

Prognoza meteo. Caniculă şi averse, alternanţe meteo periculoase în zilele următoare

PROGNOZA METEO lunară. Vară cu caniculă şi furtuni, meteorologul Romica Jurca a citit hărţile ANM

Temperatura aerului va avea valori ușor mai ridicate decât cele specifice acestei săptămâni în regiunile centrale, vestice și nordvestice, iar în rest valorile termice vor fi apropiate de cele normale ale perioadei.

Cantitățile de precipitații estimate a se înregistra în această săptămână vor fi ușor deficitare în cea mai mare parte a țării.

Săptămâna 18.02.2019 – 25.02.2019

Temperatura aerului va avea valori ușor mai coborâte decât cele specifice perioadei în nord-estul țării și la munte, iar în rest valorile termice se vor situa în jurul celor normale pentru acest interval.

Regimul pluviometric va fi ușor excedentar în regiunile estice și sud-estice, iar în rest cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele specifice acestei săptămâni.

Săptămâna 25.02.2019 – 04.03.2019

Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Cantitățile de precipitații estimate a se înregistra în acest interval se vor situa în general în jurul celor normale pentru această perioadă, cu posibilitatea unui ușor excedent în regiunile nord-vestice.

CARACTERIZAREA CLIMATICĂ A LUNII FEBRUARIE

Ultima lună calendaristică de iarnă, februarie, păstrează multe din caracteristicile lunii ianuarie. Deşi ziua devine din ce în ce mai lungă, iar temperatura aerului marchează o uşoară creştere, ceea ce face ca uneori ninsoarea să fie înlocuită de ploaie, iarna este încă în plină activitate.

Circulaţia aerului rece dinspre estul şi nordul Europei face ca, de cele mai multe ori, gerurile să fie aproape la fel de aspre ca şi în prima lună a anului. Din datele înregistrate în perioada 1961–2018 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că în luna februarie valorile temperaturii medii ale aerului sunt pozitive doar în sudul ţării, mai precis în Oltenia, în cea mai mare parte a Munteniei, în Dobrogea precum şi în Câmpia de Vest unde variază, în general, între 0,0 şi 2,0ºC. Izolat şi pe suprafeţe extrem de reduse mediile depăşesc 2,0ºC. În Transilvania şi în Moldova, valorile medii se situează între –2,0 şi 0,0ºC, coborând în zona deluroasă şi subcarpatică, uneori, până spre –4,0ºC. Pe culmile joase ale Carpaţilor precum şi în depresiunile din estul Transilvaniei, temperatura aerului are valori cuprinse între –6,0ºC şi –4,0ºC.

La altitudini de peste 1500 de metri, pe culmile din Carpaţii Orientali precum şi în masivele din Carpaţii Meridionali, valorile ajung la -8,0ºC şi izolat coboară sub această limită. Temperaturi extreme foarte scăzute s-au înregistrat, de exemplu, în anii: 1985, 1954 , 1929, 2012. Anul 1954 s-a remarcat nu numai prin temperaturi minime foarte scăzute ci şi prin căderi masive de zăpadă şi viscole ce au afectat mai ales jumătatea de sud a ţării. Temperatura minimă absolută din februarie, în România, este -38,0ºC şi a fost înregistrată în data de 10 februarie 1929, la staţia meteorologică Vf. Omu. Tot în acelaşi an, în perioada 9-11 februarie s-au înregistrat minime absolute la 24 de staţii meteorologice, dintre care mai amintim: Joseni (cu denumirea de Gheorghieni în 1929) -35,0ºC şi Predeal, -33,8ºC.

La Bucureşti, minima absolută este de -30,2ºC, înregistrată în 6 februarie 1954, la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi. Temperatura maximă absolută a lunii februarie în România este 26,0ºC, consemnata la Medgidia, în 27 februarie 1995 şi la Pătârlagele, în 16.02.2016. În anul 1995, valorile maximelor absolute au depăşit chiar şi 22,0ºC, în 27 februarie. La Bucureşti, maxima absolută este de 25,7ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, în data de 16 februarie 2016. Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime mari (peste 19,0ºC), neobişnuite pentru luna februarie, au mai fost: 2016 , 1995, 1994, 1990.

Regimul precipitaţiilor din luna februarie este destul de apropiat de cel din luna ianuarie. Din datele înregistrate în perioada 1961–2018 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că în luna februarie cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 20 şi 30 l/m2, au căzut în Moldova, Bărăgan şi Dobrogea precum şi în sudul Podişului Transilvaniei. În zona litoralului şi Deltei Dunării acestea sunt sub 20 l/m2 . Mergând spre vest se constată că precipitaţiile au fost mai bogate astfel că în cea mai mare parte a Munteniei, în Câmpia de Vest sau în nordul Podişului Transilvaniei ele au atins 30-40 l/m2 .

Sume lunare mai mari de 40 l/m2 , au fost înregistrate în masivele Carpaţilor Meridionali, în nordul celor Orientali sau în Maramureş, dar mai ales în Munţii Apuseni sau Munţii Banatului. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din februarie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 371,5 l/m2 , la Vf. Omu, în anul 1944. La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 147,1 l/m2 , înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1895. Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 116,4 l/m2 , la Sf. Gheorghe Deltă, în 3 februarie 1954).

La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 60,9 l/m2 , înregistrată în 10 februarie 1984, la Bucureşti-Filaret.