Prognoza meteo. Inversiune termică, o cupolă alungă ciclonul polar şi episodul de iarnă târzie

Prognoza meteo. Potrivit ANM, în săptămâna 7-14 aprilie, valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile vestice, sudice și centrale, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval.

În săptămâna 14-21 aprilie, temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă în cea mai mare parte a țării, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile nord-vestice. Cantitățile de precipitații vor fi deficitare în estul, sudul și centrul teritoriului, iar în rest vor fi apropiate de cele normale.

Temperaturi de ianuarie cu două săptămâni înainte de Paşte. Cum se schimbă vremea în următoarele 10 zile, noi hărţi de la ANM

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Prognoza meteo. În săptămâna 21-28 aprilie, temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă în toate regiunile.

Alte articole

Prognoza meteo 4 noiembrie. Ciclonul care a făcut prăpăd în sudul Europei ajunge în România. Unde vin ploi și inundații în orele următoare

Ciclonul mediteranean a ajuns în România. Meteorologii au emis o nouă avertizare meteo, e COD GALBEN și PORTOCALIU de ploi și vijelii

În săptămâna 28 aprilie – 5 mai, mediile valorilor termice vor fi în general apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații estimate pentru acest interval vor avea o tendință ușor deficitară în cea mai mare parte a țării, a precizat ANM.

Prognoza meteo. Copernicus: Europa s-a confruntat cu cea mai caldă lună martie din istorie

Europa a avut în 2025 cea mai fierbinte lună martie înregistrată vreodată, potrivit Le Figaro. Europa este cunoscută pentru zona care se încălzește cel mai rapid din întreaga lume, a anunțat marți, Observatorul European Copernicus.

Această anomalie puternică de temperatură a evitat Peninsula Iberică și sudul Franței. Temperaturile ridicate au fost însoțite „de precipitații extreme și contrastante, în timp ce alte regiuni s-au confruntat cu cea mai mare cantitate de precipitații, a fost cel mai ploios martie” din aproape 50 de ani, a declarat Samantha Burgess de la Centrul European pentru Prognozele Meteo pe Interval Mediu (ECMWF), care lucrează pentru Copernicus.

În Europa, a fost cel mai tare martie înregistrat vreodată, cu o marjă semnificativă, a declarat Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice, provocând precipitaţii extreme pe un continent care se încălzeşte mai repede decât oricare altul.

Între timp, lumea a cunoscut cel de-al doilea cel mai fierbinte martie din setul de date Copernicus, susţinând o perioadă aproape neîntreruptă de temperaturi record sau aproape record, care persistă din iulie 2023.

De atunci, practic în fiecare lună a fost cu cel puţin 1,5 grade Celsius (2,7 grade Fahrenheit) mai cald decât era înainte de revoluţia industrială, când omenirea a început să ardă cantităţi masive de cărbune, petrol şi gaze.

Martie a fost cu 1,6 C (2,9 F) peste timpurile preindustriale, prelungind o anomalie atât de extremă încât oamenii de ştiinţă încă încearcă să o explice pe deplin.

„Faptul că suntem încă la 1,6C peste nivelul preindustrial este într-adevăr remarcabil”, a declarat Friederike Otto de la Institutul Grantham pentru schimbări climatice şi mediu din cadrul Imperial College din Londra.

Ciclon polar peste România toată săptămâna. O „perturbare majoră” a provocat alunecarea vortexului polar spre Europa

„Ne aflăm în plină criză a schimbărilor climatice provocate de om”, a declarat ea pentru AFP. Oamenii de ştiinţă avertizează că fiecare fracţiune de grad de încălzire globală creşte intensitatea şi frecvenţa fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, precipitaţiile abundente şi seceta.

Schimbările climatice nu se referă doar la creşterea temperaturilor, ci şi la efectul în lanţ al întregii călduri suplimentare care este reţinută în atmosferă şi în mări de gaze cu efect de seră precum dioxidul de carbon şi metanul.

Mările mai calde înseamnă o evaporare mai mare şi o umiditate mai mare în atmosferă, provocând ploi torenţiale mai puternice şi alimentând ciclonii cu energie, dar afectând şi regimul precipitaţiilor la nivel mondial.

Potrivit Copernicus, luna martie în Europa a fost cu 0,26C (0,47F) peste precedentul record de căldură pentru această lună, stabilit în 2014.