Vremea din România se va afla, în următoarea lună şi jumătate, în zona de confluenţă a doi factori climatologici, respectiv furtunile din Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană, ce aduc valori termice mai ridicate şi umezeală, şi o masă de aer foarte rece dinspre zona arctică, a declarat, luni, directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Florinela Georgescu, la un forum de specialitate

PROGNOZA METEO. „Ca să ne facem o idee la ce ne-am putea aştepta în perioada următoare, trebuie să ne uităm la câţiva parametri de la nivelul emisferei nordice. Trebuie să fac precizarea că, întotdeauna când facem o prognoză meteorologică cu anticipaţie din ce în ce mai mare, trebuie să ne uităm la o arie din ce în ce mai mare. Lipsa de gheaţă în zona polară ar putea încercui vortexul polar, acea zonă cu vânturi foarte puternice. Încercuirea acestui grup de vânturi puternice care determină masa de aer foarte rece să rămână în zona arctică favorizează această pătrundere a maselor de aer foarte reci înspre Europa, bineînţeles şi către continentul nord-american. Acesta ar putea fi un semnal pentru posibile episoade cu temperaturi foarte scăzute în zona euro-asiatică. De asemenea, un alt parametru după care ne uităm în această perioadă este extinderea suprafeţei acoperită cu strat de zăpadă din zona euro-asiatică. Se observă că, în ultimele luni, această extindere a fost minimă comparativ cu anii precedenţi. Nu este un semnal favorabil pentru ceea ce ar putea să se întâmple, pentru că acest parametru, împreună cu ceea ce am arătat mai devreme, generează o masă de aer foarte rece în partea de est şi sud-est a Europei, deci inclusiv şi asupra ţării noastre”, a explicat Georgescu. 

Directorul ANM a punctat faptul că un alt factor foarte important îl reprezintă temperatura apei Oceanului Atlantic şi a Mării Mediterane, temperatură care este mai mare decât în mod normal în această perioadă, ceea ce înseamnă că sunt favorizate formările de furtuni. 

„Ţara noastră se va situa, cel puţin în următoarea lună – o lună şi jumătate la zona de confluenţă între doi factori care vor încerca să domine această regiune a Europei, respectiv furtunile dinspre Oceanul Atlantic şi Mediterană, care aduc temperaturi mai ridicate şi mai multă umezeală, şi zona de aer foarte rece asociată cu presiuni atmosferice ridicate, care va aduce la noi perioade mai secetoase şi temperaturi mai scăzute”, a susţinut oficialul ANM. 

Aceasta a adăugat, totodată, că, în ianuarie, există „o tendinţă nedefinită a evoluţiei presiunii”.  „Putem spune, aşadar, că se poate întâmpla orice deasupra continentului european. Luna ianuarie este cea mai rece din calendar, deci ne putem imagina, cel puţin până în acest moment, că trebuie să ne aşteptăm ca temperatura medie să fie sub zero grade în cea mai mare parte a ţării, precipitaţiile să fie foarte puţine pe partea de est şi centru a teritoriului şi ceva mai multe pe vest şi sud-vest. Este luna cu recorduri de temperaturi minime, chiar dacă acestea s-au înregistrat foarte de demult, în 1942. Este o lună cu precipitaţii foarte reduse, cel puţin pe jumătatea de est a teritorului. Statistica ne arată că luna ianuarie are două viscole, luna februarie tot două viscole şi trebuie să fim atenţi şi la statistica de viscole din martie. De asemenea, să nu uităm că anul trecut am avut un viscol de proporţii şi în luna aprilie… Să lăsăm deschisă posibilitatea ca iarna să nu se încheie pe 28 februarie”, a menţionat specialistul.