Program prelungit de vizitare la Muzeul Naţional de Istorie

Potrivit instituţiei, în aceste zile, muzeul va putea fi vizitat între orele 16.00 – 00.00, pentru a oferi publicului ocazia de a vedea exponatele „într-o cu totul altă lumină”.

Vor putea fi vizitate expoziţiile permanente Tezaur Istoric şi Lapidarium (incluzând copia Columnei lui Traian), dar şi cele temporare.

Astfel, pe 25 august, prima zi de „Insomnie Culturală”, vor putea fi vizitate, în holul muzeului, expoziţiile „Copilăria de altădată, la ţară!”, „Genio Helvetico. Ceasuri istorice şi cutii muzicale elveţiene din colecţii muzeale româneşti”, „Basarabia 1812 – 1947. Oameni, locuri, frontiere” şi „Exponatul lunii august – Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon”.

Expoziţia „Copilăria de altădată, la ţară!” prezintă jucăriile copiilor de la sat, impresionante prin modestia materialului din care au fost realizate, prin simplitatea şi în acelaşi timp, ingeniozitatea celor care le-au meşterit. Vizitatorii vor putrea admira jucării care au aparţinut copiilor români, saşi şi secui care şi-au trăit viaţa la sat, nucleul societăţii în epocile trecute ale istoriei.

În expoziţia „Genio Helvetico. Ceasuri istorice şi cutii muzicale elveţiene din colecţii muzeale româneşti”, vizitatorii au posibilitatea să admire atât ceasuri care au aparţinut unor personalităţi de seamă ale istoriei României – regele Carol I, regina Maria, mitropolitul Veniamin Costachi, Nicolae Titulescu, Armand Călinescu, Gheorghe I. Brătianu, Nicolae Iorga, mareşalul Alexandru Averescu, mareşalul Ion Antonescu, maiorul Dinitrie Giurescu (erou al Războiului de Independenţă), Aurel Vlaicu, Mariana Drăgescu (femeie-pilot în Escadrila Albă, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial), George Călinescu, Tudor Arghezi, Panait Istrati, Gala Galaction şi alţii -, cât şi piese „anonime”, spectaculoase prin decor. Utilizate şi admirate pentru calităţile mecanismului ingenios proiectat şi construit, cutiile muzicale reflectă nostalgic stilurile de viaţă, arta decorativă şi muzica specifică unor memorabile epoci istorice. Publicul are privilegiul de a le redescoperi, aceste exponate fiind percepute astăzi şi ca vibraţii ale sensibilităţii omeneşti în efortul gradat al dezvoltării esteticii existenţei urbane.

Expoziţia „Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere” aduce în prim plan, prin intermediul hărţilor, documentelor, imaginilor, publicaţiilor şi obiectelor, principale trasee diplomatice, evoluţia frontierelor şi societăţii acestei provincii. Principalele subiecte abordate sunt: cartografia istorică a Basarabiei înainte şi după 1812; anexarea Basarabiei prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, realipirea sudului Basarabiei în urma Războiului Crimeei prin Congresul de la Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878), ce a urmat războiului ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România (1918), tratatul de recunoaştere de către principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României (1920), Basarabia în perioada interbelică; ocupaţia sovietică din 1940, în urma Pactului Molotov – Ribbentrop şi campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferinţa de pace de la Paris 1946-1947 şi Tratatul de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate.

„Tetraevanghelul Ieromonahului Spiridon” – un manuscris din vremea lui Ştefan cel Mare – este prezentat în cadrul proiectului „Exponatul lunii” la Muzeul Naţional de Istorie a României.