Programul ”Masa Sănătoasă”. Doar o treime dintre școlile selectate vor beneficia de mese calde. Ce arată raportul World Vision

Programul ”Masa Sănătoasă” a fost implementat real într-o treime dintre școlile beneficiare în primul semestru al anului școlar. Dintre acestea, peste 60% au ales să dea sandwich copiilor. Vezi mai jos toate detaliile.

Citește și Anunț de ultimă oră! Se schimbă numărul de ore pe care elevii trebuie să îl petreacă la școală

Conform unui comunicat al organizaţiei, în primul semestru al anului şcolar 2023-2024, programul naţional Masă Sănătoasă (PNMS) a fost implementat în mod real în aproximativ o treime (36%) dintre cele 450 de unităţi şcolare selectate.

La noi în țară, 9% dintre instituțiilel de învățământ incluse în eșantion au optat pentru o masă caldă preparată în regim propriu, 28% pentru masă caldă în regim de catering și aproape două treimi dintre școlile beneficiare 63%. PNMS au optat pentru varianta pachet alimentar.

Alte articole

Care sunt școlile incluse în programul Masă Sănătoasă pentru anul școlar 2025 – 2026 – proiect cu criteriile de selecție

Guvernul alocă bani și în anul școlar 2024 – 2025 pentru masa sănătoasă a elevilor. Cum se împart banii

Studiul World Vision România arată că pachetul alimentar, care este opţiunea implementată de majoritatea şcolilor din program, constă, de cele mai multe ori, într-un sandwich însoţit de o băutură răcoritoare/apă sau iaurt şi un produs dulce de patiserie.

De asemenea, 70% dintre părinţii intervievaţi şi 36% dintre cadrele didactice din şcolile unde se implementează PNMS consideră că 15 lei este o sumă prea mică pentru o masă consistentă acordată copiilor în fiecare zi.

Astfel, 64% dintre reprezentanţii şcolilor incluse în procesul de evaluare apreciază că frecvenţa şcolară a copiilor s-a îmbunătăţit după introducerea PNMS.

Probabilitatea acestei aprecieri pozitive creşte cu 18% în cazul şcolilor care oferă masă caldă în regim propriu.

Pentru cea mai mare parte dintre şcolile beneficiare (77% dintre ele) PNMS a avut un grad ridicat de dificultate, implementarea programului nefiind precedată de o pregătire a unităţilor şcolare de a oferi masă caldă copiilor prin asigurarea unor spaţii adecvate, sau de estimare a capacităţilor la nivel local de a identifica firme specializate în acest sens.

Lipsa spaţiului şi dotărilor necesare preparării mesei a făcut ca procesul de externalizare a PNMS să fie aproape general (91%), alocarea financiară diminuându-se prin costuri suplimentare aferente externalizării (transport, profit, ambalare etc.).

Studiul arată că peste o treime dintre copiii din zonele defavorizate practic nu mănâncă în mod frecvent micul dejun acasă.

Copiii din mediile nefavorizate nu mănâncă prânzul acasă

Probabilitatea de a nu mânca micul dejun acasă creşte semnificativ statistic odată cu vârsta copilului, majoritatea copiilor din zone defavorizate ajungând la şcoală în clasele terminale ale ciclului gimnazial fără să mănânce.

Părinții găsesc ca argument pentru această situație faptul că nu au bani, nu au sumele necesare pentru achiziționarea de alimente și pentru pregătirea micului dejun.

30% dintre copiii din medii defavorizate nu mănâncă prânzul acasă, respectiv 28% dintre aceşti copii (unul din patru) nu mănâncă nici micul dejun, nici prânzul acasă.

Probabilitatea de a nu servi prânzul acasă creşte odată cu vârsta copilului, de la 24% pentru copiii înscrişi în clasa I, până la 43% pentru copiii înscrişi în clasa a VIII-a.

Principala justificare oferită de către părinţi pentru faptul că nu se serveşte prânzul acasă pentru copil este masa primită la şcoală. 43% dintre părinţi declară, de asemenea, că nu au bani suficienţi pentru cumpărarea alimentelor necesare pregătirii prânzului.

Unul din cinci copiii din medii defavorizate (22%) merge seara la culcare fără să ia cina.

Două treimi dintre copiii din medii defavorizate ai căror părinţi au participat la sondaj (62%) obişnuiesc să mănânce zilnic sau frecvent gustări în afara meselor principale, formate în principal din dulciuri (68%) fructe, lactate sau snack-suri.

Mai mult de jumătate dintre copiii din aceste medii nu au un program de masă regulat, nu au obiceiuri alimentare stabile, comportamentul alimentar fiind unul dezorganizat şi conjunctural (mănâncă atunci când au ce).

Baza alimentară a meselor pentru aceşti copii este formată din paste făinoase şi cartofi pe care 44% dintre copii le consumă zilnic.

Doar un sfert dintre aceşti copii (24%) mănâncă zilnic fructe şi legume proaspete, peştele este extrem de rar în alimentaţia copiilor (de unde un potenţial deficit de vitamina D), mezelurile şi produsele din carne procesate au o prezenţă dublă în meniul zilnic al copiilor în comparaţie cu carnea neprocesată, doar 8% dintre copiii (unul din doisprezece) din aceste medii mâncând carne zilnic în familie.

Probabilitatea de a nu lua cina în familie scade odată cu creşterea în vârstă a copilului, copiii de vârstă şcolară mică (ciclul primar) fiind statistic mult mai probabil să se afle în această situaţie decât copiii din ciclul gimnazial, conform Edupedu.ro.

Pentru majoritatea copiilor (51%), cina reprezintă principala masă a zilei.

Principalele argumente oferite de către părinţi pentru care copiii nu mănâncă masa de seară au în vedere lipsa banilor pentru achiziţia de alimente.

În cazul unuia din patru copii din medii defavorizate (23%), mâncarea pentru masa de seară nu ajunge pentru toată familia, cei mici fiind nevoiţi să renunţe la masă în favoarea celor mari sau a adulţilor care muncesc.

„Acest studiu ne arată clar realitatea în ceea ce priveşte modul în care copiii noştri sunt hrăniţi, acasă şi la şcoală. Iar realitatea este una alarmantă. Facem un apel către toate autorităţile cu atribuţii în domeniu, de la educaţie, sănătate, agricultură, fonduri, cât şi la societatea civilă pentru a gândi împreună măsuri integrate în domeniul nutriţiei.

Copiii noştri nu sunt hrăniţi suficient şi, cu siguranţă, nu suficient de nutritiv. Pe lângă politici publice, este extrem de important să se urmărească şi procesul de implementare, fiindcă ceea ce este scris în documente, prin ordine de ministru, nu ajunge întotdeauna să fie şi implementat corect la firul ierbii, după cum a demonstrat acest studiu. Noi am decis să extindem programul Pâine şi Mâine pe care-l desfăşurăm deja în 33 de sate şi care oferă, printre altele, o masă caldă zilnic pentru 1500 de copii din ciclul primar. După cum arată şi studiul, masa caldă de la şcoală reprezintă o necesitate imediată pentru aceşti copii din medii defavorizate”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv al fundaţiei World Vision România.

În acest context, World Vision România lansează primul apel naţional de înscriere a şcolilor în programul Pâine şi Mâine.

Deci, școală care îndeplinește criteriile va putea face parte din programul „Pâine și Mâine” în anul școlar 2024 – 2025, în limita fondurilor disponibile. Depunerea proiectelor se face până în data de 15 mai 2024.

Astfel, scopul principal al apelului constă în acordarea unui grant nerambursabil dedicat implementării unui program naţional de tip Şcoala după Şcoală, pentru organizarea de activităţi remediale, în vederea recuperării deficitului de învăţare cauzat de gradul de vulnerabilitate constatat, independente de şcoală sau elev, activităţi destinate exclusiv elevilor înscrişi în învăţământul simultan.

Te-ar putea interesa și Noi burse pentru elevi! Ministerul Educației a făcut anunțul mult așteptat

Apelul este deschis pentru proiecte „Şcoală după şcoală” depuse de şcoli din mediul rural, din judeţele: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bacău, Neamţ, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Dâmboviţa, Teleorman, Constanţa, Olt, Vâlcea, Dolj, Gorj, Mehedinti, care au organizate clasele din ciclul primar exclusiv în regim simultan.