Proiect controversat al premierului Viktor Orban

Anunţat de guvernul conservator ungar de mai multe luni, acest text, denumit „Stop Soros” de majoritatea premierului, va fi dezbătut începând de marţi în parlament, înainte de adoptarea prevăzută pe parcursul lunii iunie.

Potrivit documentului, a veni în ajutor solicitanţilor de azil pentru ca aceştia să obţină statutul de refugiaţi s-ar putea solda cu o pedeapsă cu închisoarea de până la un an dacă aceste persoane nu sunt în pericol imediat sau dacă au intrat în Ungaria în mod ilegal. Reprezentanţii principalelor ONG-uri ungare au calificat luni aceste propuneri drept „atac împotriva apărătorilor drepturilor omului”, potrivit Agerpres.

Parlamentul trebuie „să abandoneze ideea de a incrimina munca noastră în solidaritate cu solicitanţii de azil şi cu refugiaţii”, a declarat Julia Ivan, preşedinta filialei ungare a Amnesty International, în cadrul unei conferinţe de presă la parlament. „Nu suntem criminali”, a insistat ea, potrivit Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

După victoria largă a partidului său Fidesz în alegerile legislative din 8 aprilie, dominate de o retorică ostilă faţă de prezenţa de migranţi şi musulmani în Ungaria, Viktor Orban a promis că îşi va continua campania împotriva miliardarului american de origine ungară George Soros, din care a făcut un ţap ispăşitor.

Alte articole

Donald Trump anunță un posibil acord care ar putea viza întreaga Europă, după întâlnirea cu emisarul lui Vladimir Putin: „Toată lumea va fi încântată”

Rusia neagă implicarea în atacurile cibernetice care au vizat frigiderele din supermarketurile europene. Kremlinul numește acuzațiile „absurde”

Viktor Orban, la putere din 2010, îl acuză pe omul de afaceri de 87 de ani de favorizarea migraţiei spre Europa şi a calificat ONG-urile drept „mercenare ale lui Soros”, potrivit Agerpres.

Potrivit Martei Pardavi, copreşedintă a Comitetului Helsinki din Ungaria, grup ce furnizează ajutor juridic gratuit solicitanţilor de azil, puţin numeroşi în Ungaria, legea este menită să „stigmatizeze, intimideze şi sancţioneze activitatea apărătorilor drepturilor omului”. Măsurile prevăzute sunt „inacceptabile (…) şi nu ar trebui să aibă loc într-o ţară democratică”, a subliniat ea.