PROIECT: Copiii sub 7 ani, scoşi de la cheltuielile de ÎNTREŢINERE. Pentru o altă grupă de vârstă, suma se reduce LA JUMĂTATE

Proiectul de lege, depus la Senat pe 31 mai, propune modificarea şi completarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Astfel, iniţiativa modifică mai multe puncte ale articolului 47 care vizează cheltuielile asociaţiilor de proprietari.

„(1) d) cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociaţiilor de proprietari. Beneficiarii exceptaţi de la aceste cheltuieli sunt copiii cu vârsta de până la 7 ani. (2) Asociaţiile de proprietari hotărăsc exceptarea de la plata cheltuielilor prevăzute la alin. (1), lit b) pentru copii cu vârsta de până la 7 ani. (2¹) Pentru copiii între 7-14 ani, plata pentru cheltuielile prevăzute la alineatul anterior pot fi reduse cu 50%, în funcţie de decizia asociaţiilor de proprietari”, se arată în textul proiectului de lege al PNL.

”Includerea minorilor care au sub 7 ani în numărul persoanelor care se plătesc cheltuielile de întreţinere ale locuinţei şi cheltuielile asociaţiei de proprietari nu se justifică. Consumul realizat de aceşti copii minori nu se pate reflecta în contoarele de apă. De asemenea se poate face şi o excepţie prin reducerea aceluiaşi gen de cheltuieli şi pentru copiii de până în 14 ani, în condiţiile în care aceştia nu sunt consumatori care să provoace mari pierdri în bugetul imobilului, cheltuielile lor oricum sunt suportate de părinţi- proprietari ai locuinţelor în care stau”, explică liberalii în expunerea de motive.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Iniţiativa liberalilor mai oferă posibilitatea proprietarilor să reamplaseze zidurile care nu fac parte din structura de rezistenţă a imobilului sau din proprietatea comună a blocului, în baza unei declaraţii pe proprie răspundere avizată de asociaţia de proprietari, cu o înştiinţare a autorităţii locale. În forma actuală, Legea prevede obligaţia obţinerii unei autorizaţii de modificare a construcţiei de la autoritatea locală şi cu semnătura majorităţii proprietarilor.

Alte articole

Copiii francezi, gest emoționant față de pompierii români care au ajutat la stingerea incendiilor din sudul Franței: „Merci les héros!”

Primăria Capitalei reacționează la acuzațiile lui Radu Opaina potrivit cărora este cel mai mare restanțier la întreținere din România: „Falsă și induce în eroare opinia publică, întrucât nu reflectă realitatea juridică a raporturilor contractuale”

„Zidurile dintre apartamentele sau spaţiile alăturate, care nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii şi din proprietatea comună, pot fi reamplasate prin acordul dintre proprietarii apartamentelor sau spaţiilor respective, în baza unei declaraţii pe proprie-răspundere, avizată de asociaţia de proprietari şi transmisă autorităţii publice locale. Zidurile dintre apartamente sau spaţii şi proprietatea comună care nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii pot fi reamplasate numai prin modificarea acordului de asociere, pe baza unei declaraţii pe proprie-răspundere, avizată de asociaţia de proprietari şi transmisă către autoritatea public locală”, precizează proiectul liberalilor care modifică articolul 12 al Legii amintite.

În forma legii aflată în vigoare sunt prevăzute următoarele: „Zidurile dintre apartamentele sau spaţiile alăturate, care nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii şi din proprietatea comună, pot fi reamplasate prin acordul între proprietarii apartamentelor sau spaţiilor respective, pe baza autorizaţiei de modificare a construcţiei, eliberată de autoritatea publică locală şi cu înştiinţarea asociaţiei. Zidurile dintre apartamente sau spaţii şi proprietatea comună, care nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii, pot fi reamplasate numai prin modificarea acordului de asociere, în baza hotărârii majorităţii proprietarilor şi a autorizaţiei de modificare a construcţiei eliberate de autoritatea publică locală”.

Proiectul de lege este iniţiat de senatorii PNL Ioan Cristina, Marius-Petre Nicoară, Cornel Popa şi Cătălin Dumitru Toma. Senatul este prima Cameră sesizată, for decizional fiind Camera Deputaţilor.