Proiect de lege controversat referitor la ICCJ, iniţiat de un deputat PSD. Reacţia lui Ponta

Deputaţii jurişti discută, luni, o propunere a deputatului PSD Marius Manolache, prin care acesta doreşte schimbarea legii de organizare a sistemului judiciar, în sensul ca judecătorii din completele de 5, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, să poată decide doar în favoarea inculpaţilor. La aceste complete ajung în ultimă instanţă toate marile dosare penale de corupţie, soluţiile date anterior putând fi atacate aici atât de inculpaţi, cât şi de procurori. Spre exemplu, Liviu Dragnea a apărut, luni, în faţa completului de 5. 

28 sept. 2015, 11:48
Proiect de lege controversat referitor la ICCJ, iniţiat de un deputat PSD. Reacţia lui Ponta

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor discută o iniţiativă legislativă a deputatului PSD Marius Manolache, depusă în luna iunie, prin care acesta propune ca judecătorii din completele de 5 de la instanţa supremă să poată decide doar în favoarea inculpaţilor, scrie gandul.info.

Manolache, care a susţinut că este finul lui Victor Ponta, cei doi lucrând în trecut împreună ca avocaţi, îşi justifică ideea prin faptul că ar exista un dublu grad de jurisdicţie şi că se ajunge în situaţia în care unii inculpaţi primesc o sentinţă de la instanţa supremă – completul de 3, pentru ca mai apoi judecători de acelaşi rang cu aceştia să vină şi să dea soluţii diferite, în completul de 5.

Prim-ministrul Victor Ponta nu a dorit să comenteze astăzi iniţiativa legislativă a lui Marius Manolache: „Am foarte mulţi colegi, fiecare este major, nu trebuie să îmi ceară mie voie să facă ceva”.

Proiectul legislativ al lui Marius Manolache mai prevede de asemenea înfiinţarea unei secţii în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care să se ocupe de „investigarea infracţiunilor săvârşite de procurori şi judecători, altele decât cele date în competenţa DNA şi DIICOT”.

„Completele de 5 judecători soluţionează apelurile şi cererile în cauzele judecate în prima instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi judecă şi în alte cauze date în competenţa lor prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară. Apelul prevăzut la alineatul 1 (fraza anterioară – n.r.) nu poate fi declarat decât în favoarea inculpatului”, se arată în proiectul de lege prin care Manolache doreşte modificarea legii 304/2004, privind organizarea judiciară.

Completele de 5 judecători de la instanţa supremă sunt cele unde ajung, în ultimă instanţă, pentru verdicte definitive, aproape toate marile dosare de corupţie care implică parlamentari sau miniştri. Chiar astăzi, când Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor discută acest proiect, colegul de partid al lui Marius Manolache, fostul vicepremier Liviu Dragnea, a fost judecat de un complet de 5 judecători, în contestaţia la sentinţa din Dosarul Referendumul, în care Dragnea a primit un an de închisoare cu suspendare.

În motivarea proiectului de lege, Marius Manolache explică faptul că existenţa dublului grad de jurisdicţie este prevăzută atât de Constituţia României, cât şi de tratatele internaţionale, însă că acesta nu ar trebui să existe în cazul în care o persoană a fost judecată deja de cea mai înaltă instanţă din sistemul judiciar, adică ÎCCJ, după cum arată Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Această reglementare nu este prevăzută de legea românească, însă tratatele internaţionale ar trebui să primeze, mai explică deputatul. Practic, explică Manolache, un complet al instanţei supreme ajunge să schimbe sentinţe date de un alt complet al aceleiaşi instanţe supreme în stat, prin judecători de acelaşi rang.

„Actuala reglementare creează posibilitatea unor situaţii, să le numim procesuale, de neacceptat. Astfel, să presupunem că într-o situaţie concretă, soluţia pronunţată de către completul de 3 judecători este una de achitare. Parchetul declară recurs, iar acesta este admis cu majoritate de completul de 5 judecători, făcându-se două opinii separate, în sensul respingerii recursului. Într-o asemenea situaţie, se constată că dobândeşte autoritate de lucru judecat o hotărâre de condamnare dată de 3 judecători din 8, judecători de acelaşi rang şi care funcţionează în cadrul instanţei supreme, adică în cadrul celei mai înalte jurisdicţii în stat”, explică Manolache în motivarea proiectului său.

„În realitate, existenţa dublului grad de jurisdicţie, din punct de vedere al consecinţelor juridice, creează posibilitatea înrăutăţirii/defavorizării situaţiei persoanei judecate şi deci funcţionează în dauna persoanei deferită justiţiei”, mai arată Marius Manolache în motivare, referindu-se la faptul că existenţa dublului grad de jurisdicţie este menit să dea posibilitatea unei persoane condamnate să îi fie revizuită sentinţa.

Marius Manolache este urmărit penal de procurorii DNA, în dosarul Realitatea Media.