Proiect de lege pentru „concediu de refacere psihologică” în MAI și MApN. Măsura vizează o categorie de angajați care nu există

Inițiativa legislativă a fost înregistrată la Parlament sub numărul PLX 75/2026 și este semnată de deputatul PSD Lucian Nicolae Andrușcă, ales în Parlament pe listele Partidului Oamenilor Tineri (POT). Proiectul a fost depus pe 17 februarie 2026 și are termen de dezbatere până la 1 mai 2026, dată la care ar putea fi considerat adoptat tacit dacă nu este votat.

Potrivit textului propunerii, legea ar urma să instituie un cadru general de protecție profesională, juridică și psihologică pentru personalul din cele două ministere, cu scopul de a preveni uzura profesională, de a consolida stabilitatea instituțională și de a sprijini tranziția la încetarea raporturilor de serviciu.

Citește și: BNR face angajări în toată țara. Prime anuale și bonusuri de sărbători, salariu în funcție de profit și minimum 26 de zile de concediu de odihnă

Printre prevederile incluse în proiect se regăsește acordarea de asistență juridică suportată de stat pentru angajații MAI și MApN care sunt cercetați sau acționați în justiție pentru fapte comise în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Inițiativa menționează că această asistență ar putea include reprezentare juridică, cheltuieli de expertiză și cheltuieli de judecată, dar nu se acordă dacă se constată definitiv reaua credință sau abateri disciplinare grave.

Alte articole

Ziua ta norocoasă din luna mai 2026, în funcție de zodie. Cine se bucură de realizări pe toate planurile

Când se plătesc pensiile în mai 2026. Motivul pentru care banii vor ajunge mai târziu la pensionari

Proiectul prevede și evaluări psihologice anuale cu caracter preventiv, realizate de specialiști autorizați. În funcție de rezultate, personalul ar putea beneficia de consiliere psihologică gratuită. Textul inițiativei precizează că evaluarea psihologică nu poate fi folosită ca instrument de sancționare sau pentru restrângerea drepturilor profesionale.

Una dintre cele mai discutate prevederi este introducerea unui „concediu de refacere psihologică”, distinct de concediul de odihnă. Conform proiectului, acest concediu ar putea fi acordat la recomandare medicală, iar durata și condițiile de acordare ar urma să fie stabilite ulterior prin norme metodologice adoptate de Guvern.

Proiectul mai vorbește și despre un mecanism de siguranță profesională destinat sprijinirii personalului în situații de afecțiuni medicale cauzate de activitatea profesională, dar și despre programe de reconversie profesională pentru angajații care părăsesc sistemul. Implementarea acestor măsuri ar urma să fie finanțată de la bugetul de stat, în limita creditelor bugetare aprobate anual.

Inițiativa a primit însă avize negative atât din partea Consiliului Economic și Social, cât și din partea Consiliului Legislativ. În avizul transmis inițiatorului, Consiliul Legislativ arată că proiectul conține paralelisme legislative și contradicții și ridică o problemă esențială: nu este clar cine ar urma să beneficieze de aceste prevederi.

Citește și: Angajat dat afară după ce nu și-a luat concediu 25 de ani. Suma uriașă pe care trebuie să o primească pentru cele 827 de zile

Instituția subliniază că, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nu există „personal cu statut special” în forma descrisă de proiect, ci funcționari publici civili cu statut special. În cazul Ministerului Apărării Naționale, o astfel de categorie de angajați nu există deloc. Din acest motiv, Consiliul Legislativ consideră că sfera destinatarilor legii nu este identificată clar.

În plus, instituția arată că unele dintre prevederile propuse există deja în legislația în vigoare. De exemplu, Statutul Polițistului prevede deja posibilitatea decontării cheltuielilor de asistență juridică pentru polițiști în cadrul proceselor legate de activitatea profesională.

La Camera Deputaților există deja rapoarte de respingere ale proiectului, adoptate de Comisia pentru Administrație Publică și de Comisia pentru Apărare. Proiectul urmează să fie discutat în plenul Camerei Deputaților, iar Senatul va avea rolul de cameră decizională.