Proiect de lege pentru tăierea salariilor uriașe ale șefilor ASF. Cine a dat aviz negativ și cum au reacționat reprezentanții Autorității

Potrivit inițiativei semnate de 35 de parlamentari USR, indemnizațiile președintelui și vicepreședinților ASF ar urma să fie reduse semnificativ, prin eliminarea posibilității de a cumula venitul pentru funcția executivă cu cel aferent calității de membru în Consiliul ASF.

Potrivit Fanatik, proiectul de lege a fost inițiat de senatorul Irineu Dărău și deputații Ovidiu Paraschivescu și Allen Coliban, și a fost înregistrat la Camera Deputaților, prima cameră sesizată. Deși a primit un aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social (CES), Executivul și-a exprimat mai multe rezerve și pare să încline către poziția ASF, care s-a pronunțat categoric împotriva acestei măsuri.

Inițiatorii proiectului susțin că actuala formulă de salarizare a conducerii ASF permite o dublă remunerare, una pentru funcțiile executive și alta pentru participarea în Consiliul ASF. Parlamentarii USR vor ca președintele, prim-vicepreședintele și cei trei vicepreședinți să beneficieze de o singură indemnizație.

„Pe durata exercitării mandatului, președintele, prim-vicepreşedintele şi cei trei vicepreşedinți beneficiază exclusiv de remunerația aferentă acestui statut”, se arată în propunerea legislativă aflată pe agenda Camerei Deputaților.

Alte articole

Trotinetele și bicicletele electrice au nevoie de RCA. Legea care a intrat în vigoare

ASF anunță reduceri de salarii și concedieri în cadrul instituției. Tăierile vizează toți angajații, inclusiv conducerea

Concret, prin adoptarea acestei măsuri, cei cinci membri ai conducerii ASF nu ar mai putea cumula la indemnizația pentru funcția executivă și indemnizația de membru al Consiliului ASF. Inițiatorii consideră că o astfel de corectură este necesară pentru eliminarea unei forme de dublă plată din bani publici.

Citește și: Parteneriatul public-privat, soluția cheie pentru modernizarea României și atragerea investițiilor în infrastructură, energie și educație

„Se desprinde ideea conform căreia există o dublă remunerare a persoanelor care exercită funcții de conducere: pe de-o parte, grație acestei calități, iar pe de altă parte, datorită calității de membri ai Consiliului ASF. Acest fapt este confirmat inclusiv de site-ul ASF, care prezintă salarizarea persoanelor care dețin funcții de conducere şi prin intermediul căruia se poate observa faptul că preşedintele ASF, spre exemplu, câştigă 40.354 lei/lună din activitatea executivă exercitată şi 18.379 lei din activitatea de membru al Consiliului”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Parlamentarii USR invocă datele publice oferite chiar de ASF, din care rezultă că fosta conducere, cea din mandatul lui Nicu Marcu, încasa venituri de acest tip. În urma schimbărilor de la finalul anului 2023, instituția este condusă acum de Alexandru Petrescu, însă structura de remunerare a rămas aceeași.

Dacă proiectul ar fi aprobat, șefii ASF ar pierde aproximativ o treime din veniturile lunare, ținând cont de faptul că indemnizația de membru în Consiliu reprezintă aproape jumătate din cea de vicepreședinte.

Deși Consiliul Economic și Social a dat aviz favorabil, alte instituții au fost mai critice. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ pe aspecte de formă, argumentând că proiectul ar încălca principiul egalității de tratament între membrii Consiliului ASF, „având în vedere că toți membrii Consiliului exercită aceleaşi atribuții, având, pe cale de consecință, și aceeaşi răspundere”.

Guvernul României nu și-a asumat o poziție clară, limitându-se la observații tehnice. În punctul de vedere transmis Parlamentului, Executivul notează că proiectul nu prevede sancțiuni pentru situațiile în care membrii ASF ar obține alte venituri suplimentare și că formularea legislativă este prea vagă. Totuși, Guvernul a anexat în răspunsul său și poziția ASF, care contrazice argumentele USR.

Conducerea Autorității de Supraveghere Financiară, printr-un răspuns oficial semnat de președintele Alexandru Petrescu, susține că parlamentarii USR se află într-o eroare de interpretare și că, în realitate, nu există o dublă remunerare. ASF explică faptul că instituția funcționează după un model colegial de conducere, similar celui aplicat în cazul altor autorități autonome, precum BNR, ANRE sau ANCOM, unde membrii Consiliului primesc o singură indemnizație stabilită de Parlament.

Citește și: Consiliul Local al Sectorului 1 a cumpărat casa negustorului Dimitrie Petrescu. A plătit 1,7 milioane de euro pe clădirea de patrimoniu situată pe Calea Griviței

Potrivit instituției, modelul de organizare al ASF nu este unul dual, ci unul colegial, în care membrii executivi și cei neexecutivi fac parte din același consiliu.

„Membrii Consiliului primesc o indemnizație lunară stabilită prin hotărâre a Parlamentului, diferențiată în funcție de funcția deținută”, se arată în OUG nr. 93/2012, actul normativ de înființare al Autorității de Supraveghere Financiară.

„La nivelul A.S.F. funcţionează un singur organ colectiv de conducere, respectiv Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară. Membrii executivi ai Consiliului A.S.F. beneficiază de o indemnizație lunară aferentă activității executive desfăşurate în cadrul autorității şi participării la ședințele Consiliului A.S.F.”, precizează instituția în avizul transmis Parlamentului.

Prin urmare, explică instituția, nu este vorba despre două indemnizații separate, ci despre o singură remunerație acordată pentru exercitarea funcțiilor în cadrul aceluiași organism de conducere. Diferențierea afișată pe site-ul ASF între veniturile executive și cele de membru al Consiliului ar ține de modalitatea de raportare bugetară, nu de o plată dublă efectivă.

Cazul ASF nu este singular. În ultimii ani, mai multe autorități independente din România au fost criticate pentru nivelul ridicat al indemnizațiilor în raport cu funcțiile publice similare. Autorități precum BNR, ANRE sau ANCOM funcționează în baza unor legi speciale, care le oferă autonomie administrativă și financiară.

Totuși, în cazul ASF, atenția publică a crescut în contextul scandalurilor legate de piața RCA și de falimentele unor companii de asigurări. În acest cadru, discuțiile despre nivelul de salarizare al conducerii au reaprins nemulțumirea față de discrepanțele dintre veniturile din instituțiile de reglementare și cele din sectorul public obișnuit.

Citește și: ANAF a luat în vizor peste 3.700 de case de amanet din țară. Posibile nereguli în raportările financiare ale companiilor din acest sector DOCUMENT