PROIECT: Extrădarea din România în caz de răpire internaţională a copilului de către părintele cetăţean român, refuzată

Propunerea legislativă a fost depusă la Senat și modifică Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Potrivit proiectului, „extrădarea este refuzată dacă se referă la fapte pentru care legea penală română nu prevede pedepse mai mari de 3 ani închisoare sau amendă, dacă se referă la fapte pentru care legea penală a statului solicitant prevede pedepse privative de libertate al căror maxim special depășește cu peste jumătate maximul special prevăzut de legea penală română, dacă se solicită în caz de răpire internațională a minorului, iar cetățeanul român este părintele minorului care, potrivit legii române, are cetățenie română, precum și dacă în statul solicitant nu este abrogată pedeapsa cu moartea”.

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în cazul româncei arestate pentru RĂPIREA propriului copil

Proiectul mai prevede că, „atunci când extrădarea se solicită în vederea efectuării urmăririi penale sau a judecății, o condiție suplimentară este ca în convenția internațională să se dispună că, în cazul condamnării la o pedeapsă privativă de libertate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoana extrădată va fi transferată în România, în vederea executării pedepsei, dacă nu are și cetățenia statului solicitant”.

Alte articole

Un interlop extrem de periculos, care a tăiat cu sabia un polițist, a fost prins în Norvegia și adus în țară. Cât va sta la închisoare

Lovitură pentru Alina Gorghiu. Malta a respins cererea de extrădare a lui Paul de România

Inițiatorul explică că legislația în vigoare are „o anumită slăbiciune” în materia cooperării judiciare internaționale, în special în cazul procedurii de extrădare din România a unor cetățeni români.

„O serie de evenimente de dată recentă au reliefat o anumită slăbiciune a legislației românești în materia cooperării judiciare internaționale în materie penală, în special în cazul procedurii de extrădare din România a unor cetățeni români. Astfel, opinia publică românească a luat cunoștință, prin intermediul presei, de cazuri în care cetățeni români au fost supuși cu relativă ușurință procedurilor judiciare, manifestându-se și o oarecare severitate, fără ca reciprocitatea să funcționeze la aceiași parametri”, a menționat Șerban Nicolae, argumentând proiectul.

El a explicat că, în principiu, răpirea copilului de către unul dintre părinți constituie un aspect civil, care privește raporturile de familie, respectarea interesului superior al minorului și exercitării legitime a drepturilor părintești.

„Astfel, de multe ori, fapta nu are caracterul unei infracțiuni, iar legislația penală sancționează cu închisoare de la o lună la trei ani sau cu amendă ‘reținerea de către un părinte a copilului său minor fără consimțământul celuilalt părinte sau al persoanei căreia i-a fost încredințat minorul potrivit legii’. În aceste condiții, mai înainte ca instanța civilă să statueze definitiv care sunt raporturile juridice în relațiile dintre minor și părinții săi, s-ar ajunge la măsuri drastice penale, fără a mai ține seama de interesul superior la copilului”, a mai arătat inițiatorul.

Proiectul se află în consultare publică la Senat care este prima Cameră legislativă sesizată.