„În cadrul UE, în virtutea principiului subsidiarităţii, reglementarea formelor de convieţuire nu ţine de competenţa exclusivă a UE – fiecare stat membru este responsabil de asigurarea cadrului legal necesar protejării vieţii privae şi familiale a cetăţenilor săi. La nivelul UE, 22 de ţări, prin reglementările aduse, oferă cetăţenilor posiblitatea să-şi oficializeze relaţia de cuplu fără a fi obligaţi la căsătorie, aceştia având ca alternativă parteneriatul civil. Singurele state membre care nu asigură niciun fel de protecţie juridică cuplurilor care trăiesc în uniuni consensuale sunt România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia (potrivit Eurostat – n.r)”, explică Bîzgan în expunerea de motive a proiectul depus pe 30 martie la Senat, prima cameră sesizată.

Deputatul aminteşte de deciziile CEDO şi ale Curţii de Justiţiei Europeană care obligă statele membre ale UE să asigure cadrul legal cuplurilor care trăiesc în uniuni consensuale.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Nicolae Ciucă, despre alegerea lui Cîrstoiu pentru a candida ...

Nicolae Ciucă îl contrazice pe baronul penal Lamborghini: „Nu ...

„Atât CEDO cât şi Curtea de Justiţie Europeană au dat decizii cu privire la obligaţia ca statele membre să asigure cadrul legal necesar protejării drepturilor şi intereselor cuplurilor care trăiesc în uniuni consensuale. De asemenea, trebuie să se ţină cont, în virtutea art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de evoluţia societăţii şi de faptul că există mai multe moduri în care se poate duce o viaţă de cuplu şi de familie. Îi revine statului datoria să asigure mijloacele necesare protejării tuturor formelor de organizare a vieţii private, acordând posibilitatea înscrierii lor într-un cadru juridic mai suplu decât cel furnizat de căsătorie”, se arată în expunerea de motive.

Parteneriatul civil nu poate fi încheiat de o persoană sub 18 ani şi nici de către o persoană „care nu este cetăţean român sau care este cetăţean străin cu reşedinţa în România de mai puţin de un an|”, potrivit sursei citate. Totodată, parteneriatul civil nu poate fi încheiat de o persoană lipsită de discernământ şi nici nu poate fi încheiat între persoane care sunt rude de până la gradul al patrulea. Interdicţiile legate încheierea parteneriatului civil între rude se aplică şi relaţiilor care decurg din adopţie.

Prin iniţiativa legislativă partenerii care încheie un astfel de acord au dreptul de a opta pentru „regimul comunităţii de bunuri”, astfel ambii parteneri beneficiind de ceea ce dobândesc în timpul parteneriatului civil.

„Dacă partenerii au optat pentru regimul comunităţii de bunuri, constituie bunuri comune şi sunt în proprietate comună a partenerilor toate bunurile pe care partenerii civili le dobândesc prin munca lor în timpul parteneriatului civil, când şi cele care provin din uzul acestor bunuri. Partenerii vor fi coproprietari în părţi egale asupra bunurilor comune din parteneriat, dacă nu au convenit altfel. Bunuri comune sunt şi câştigurile din drepturile de autor şi din drepturile conexe dobândite în timpul parteneriatului civil, cele din jocuri de noroc, precum şi veniturile din muncă şi asigurări sociale ori asimilate acestora sunt considerate a fi proprietate comună a partenerilor dacă ele erau scadente în timpul parteneriatului”, potrivit proiectului de lege.

Partenerii civili au aceleaşi drepturi şi obligaţii cu privire la sistemul de asigurări sociale, de sănătate, încadrarea în muncă şi asistenţă socială ca cele prevăzute în legea civilă prin căsătorie. De asemenea, o persoană care se află într-un parteneriat civil cu un cetăţean român poate dobândi cetăţenia română în aceleaşi condiţii precum o persoană căsătorită cu un cetăţean român. Iniţiativa acordă partenerilor dreptul la decizii comune în viaţa de cuplu, dreptul la protecţia vieţii private şi a vieţii de cuplu, obigaţia de a-şi acorda asistenţă reciprocă, şi îngrijire şi asistenţă în caz de boală şi drepturi egale procedurale şi statut în toate instanţele şi procedurile administrative precum cuplurile căsătorite, dreptul de „a se întreţine reciproc şi a suporta cheltuielile convieţuirii comune, precum şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege, cheltuielile convieţuirii copiilor cărăra unul dintre parteneri le este părinte, precum şi a celor cărora unul dintre parteneri le este tutore”.

La fel ca într-o căsnicie şi partenerii civili au dreptul să preia numele partenerului, să-şi păstreze numele propriu sau să aibă ambele nume.

La Capitolul VII ale proiectului de lege sunt reglementate drepturile, în cazul în care unul dintre partneri are copii, care oferă partenerului care nu este părinte biologic dreptul de a se implica în creşterea copilului sau copiilor respectiv.

„Art 39: (1) Un partener civil care este părintele unui copil are dreptul de a-şi exercita responsabilităţi părinteşti faţă de copil. (2) Ambii părinţi prin comun acord sau părinte care exercită independent tutela faţă de copil poate încredinţa temporar exercitatea responsabilităţilor părinteşti, parţia sau în întregime, partenerului civil. (3) În cazul în care responsabilităţile părinteşi faţă de un copil menţionate la alin (2) sunt încredinţate pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, declaraţia părintelui trebuie să fie certificată de către un notar public. (4) Partenerul civil care are dreptul de a-şi exercita responsabilităţile părinteşti faţă de copil este obligat să le exercite în conformitate cu prevederile legislaţiei care reglementează familia şi exercitaea responsabilităţilor părinteşti”, precizează iniţiativa Oanei Bîzgan-Gayral.

Dacă are cazuri de urgenţă care ameninţă viaţa copilului, atunci partenerul civil are dreptul de a lua decizii urgente şi să informeze imediat părintele asupra acestui lucru. Proiectul de lege mai arată că partenerii civili sunt prezumaţi a fi părinţii copilului născut în timpul parteneriatului civil. De asemenea, „în cazul decesului partenerului care este părintele copilului şi care a trăit într-o relaţie de parteneriat civil, partenerul supravieţuitor poate cere în instanţă să-l numească tutorele-partener al copilului minor. În cursul procedurii, instanţa solicită avizul experţilor în domeniul protecţiei sociale. Instanţa pronunţă decizia în interelese copilului, în termen de 90 de zile de la data supunerii cererii”.

Un parteneriat civil încetează prin moartea unuia dintre partenerii civili, prin declararea pe cale judecătorească a morţii unuia dintre partenerii civili conform prevederilor legale, prin anularea, denunţarea sau încetarea de comun acord a parteneriatului civil. Proiectul de lege mai prevede existenţa unui Registru al Parteneriatelor Civile, denumit în continuare Registru, care se păstrează în formă fizică la nivel local şi sub formă de o singură bază de date electronică centralizată naţională cu privire la parteneriatele civile încheiate. Modul de organizare a Registrului în formă electronică se stabileşte prin ordin de către Ministrul Afacerilor Interne. Rgistrul este păstrat de către serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor din cadrul primăriilor şi este operat în mod direct de funcţionarii registratori.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat că vrea ca în perioada următoare modificările la Legea Referendumului să ajungă la promulgare, astfel încât să se poată stabili data referendumului pentru familie, în acelaşi timp liderul PSD dorind o dezbatere pe necesitatea parteneriatului civil. Coaliţia de guvernare intenţionează ca referendumul să se desfăşoare în luna mai a acestui an.

„Am discutat despre modificarea legii referendumului. Azi intră în votul final de la Senat, sperăm să se adopte modificările şi să ajungă la Camera Deputaţilor şi aici în procedură de urgenţă o adoptăm şi apoi să meargă la promulgare. După ce va fi publicată în Monitorul Oficial, vom decide să se continue procedura în Senat, adică votul efectiv pentru revizuirea Constituţiei şi stabilirea referendumului stabilirea datei”, a declarat Liviu Dragnea, preşedinte PSD.

Totodată, acesta spune că este nevoie de o dezbatere publică în ceea ce priveşte parteneriatul civil cerut de comunitatea gay.

Iniţiativa legislativă a deputatului Oana Bîzgan prevede abrogarea art. 277 din Codul Civil care interzice atât încheierea, cât şi recunoaşterea unor forme de uniune diferite de căsătorie: „(1) Este interzisă căsătoria între persoane de acelaşi sex. (2) Căsătoriile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate, fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini, nu sunt recunoscute în România. (3) Parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sa de acelaşi sex încheiate în străinătate, fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini, nu sunt recunoscute în România.”

Proiectul mai propune abrogarea oricăror alte prevederi contrare cuprinse în orice alte acte normative.