Potrivit iniţiativei legislative, nu pot face obiectul referendumului: „problemele care, potrivit art. 148 din Constituţie, nu pot fi supuse revizuirii; problemele pentru care e necesară revizuirea Constituţiei; probleme fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea, care potrivit art. 74 (2) din Constituţie nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor”.

Art. 148 din Constituţie prevede: „Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2). Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene”.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Traian Băsescu îl face praf pe Mircea Geoană. Îi pune la ...

Gabriela Firea, dezvăluiri despre cursa electorală. „S-a ...

De asemenea, nu se poate organiza un referendum dacă „textul propus pentru a fi supus referendumului ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului şi dacă textul propus contravine dreptului internaţional sau principiilor statutare ale Consiliului Europei (democraţia, drepturile omului şi preeminenţa dreptului – statului de drept)”.

Propunerea mai prevede că referendumul pentru demiterea preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, iar rezultatul acestuia este obligatriu.

Totodată, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional iar rezultatul acestuia este consultativ.

„În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate”, se mai arată în textul proiectului.

Potrivit expunerii de motive, „preşedintele nu poate iniţia un referendum legislativ, ci numai un referendum consultativ”.

„Propunerea legislativă are drept obiectiv alinierea la normele europene, respectarea Recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi, nu în ultimul rând, punerea în acord a normelor referendare cu deciziile Curţii Constituţionale. Eforturile tot mai susţinute ale României de consolidare a statului de drept modern şi alinierea la democraţiile europene, precum şi adaptarea legislaţiei interne la reglementările comunitare, vizând respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia – Codul bunelor practici în materie de referendum, adoptat la cea de-a 19-a reuniune a Consiliului pentru alegeri democratice, impun fundamentarea soluţiilor legislative referendare, pentru o cât maimare predictibilitate şi eficienţă legislativă”, au mai precizat iniţiatorii în expunerea de motive.

Iniţiatorii propunerii legislative sunt deputaţii PSD Eugen Nicolicea, Oana Florea, Alexandru Bălănescu, Iulian Iacomi.

Prima Cameră sesizată este Senatul.  

Proiectul de lege survine în contextul în care Klaus Iohannis a declanşat în 24 ianuarie procedura pentru organizarea unui referendum pe justiţie. În 13 februarie, Parlamentul a adoptat avizul în legătură cu referendumul. În 14 februarie, preşedintele declara că va anunţa „în zilele următoare” data la care va fi organizat referendumul pe justiţie, precum şi întrebarea de pe buletinul de vot.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 7 martie, că nu a abandonat ideea referendumului privind justiţia, dar a „lăsat-o mai uşor” momentan, având în vedere că societatea s-a exprimat deja clar prin protestele din ultima perioadă, arătând că doreşte continuarea luptei anticorupţie.