Proiectul de lege privind programul SAFE a fost adoptat de Senat. Modificări la ordonanţa care aduce României 16 miliarde de euro

UPDATE: Proiectul de lege privind programul SAFE a fost adoptat. Rezultate vot final: 86 de voturi pentru, 35 contra, 3 abțineri.

Proiectul de lege privind decarbonizarea a fost adoptat. Rezultate vot final: 73 de voturi pentru, 41 s-au abținut, 8 nu au votat.

Potrivit înregistrării electronice a votului, senatorii PSD și AUR au votat „pentru” proiect iar cei din PNL și USR s-au „abținut”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Strategia privind biodiversitatea a fost adoptată: 82 de voturi au fost pentru, 33 contra, 8 senatori s-au abținut.

Alte articole

Închiderea minelor – numai după construirea de noi capacități. PNL acuză că acest amendament va costa România 700 de milioane de euro din PNRR

Propunerea legislativă completează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) privind SAFE prin introducerea unui nou articol care reglementează posibilitatea ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat de a dezangaja și de a reangaja creditele de angajament pentru care, în cursul anului 2026, au fost încheiate angajamente legale la alte titluri de cheltuieli.

Totodată, se preconizează stabilirea unor restricții privind utilizarea creditelor de angajament dezangajate. ”Pentru creditele de angajament introduse în bugetele ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat potrivit (…) Legii bugetului de stat, pentru care în cursul anului 2026 au fost încheiate angajamente legale la alte titluri de cheltuieli, se autorizează ordonatorii principali de credite să dezangajeze fondurile respective și să le reangajeze pe noul titlu de cheltuieli. Creditele de angajament rezultate în urma dezangăjarilor efectuate (…) nu pot fi utilizate pentru angajarea de noi cheltuieli sau pentru virări la alte titluri de cheltuieli, respectiv nu pot face obiectul unor cedări la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”, prevede proiectul adoptat.

Senatul este primul for sesizat cu acest proiect, iar Camera Deputaților este decizională.

Potrivit înregistrării electronice a votului, senatorii PSD (35), 1 senator AUR, 23 de senatori PNL și 10 ai USR au votat „pentru”. Voturi contra au fost din partea a 24 de senatori AUR, 6 senatori PIR și 3 neafiliați.

Discuții USR – PSD despre „zamfirism” și „păsărelele din capul vostru” 

Ora 15.56. Senatorii dezbat la această oră și Strategia pentru conservarea Biodiversității – jalon PNRR, celelalte două proiecte precedente dezbătute rămânând să intre la vot final astăzi în plenul Senatului.

Liderul Grupului PSD, Daniel Zamfir, anunță că partidul său nu susține strategia în varianta USR, doar „pentru a salva peștișorii”.

AUR anunță că nu susține strategia. „Mi-e greață, noi votăm împotrivă. Se va vedea cine va vota împotriva României”, spun liderii AUR.

PSD și USR se ceartă pe „zamfirism” și „păsărelele din capul vostru/ pesta care atentează la securitatea energetică a României”. Dialogul se desfășoară între Ștefan Pălărie (USR) și Daniel Zamfir (PSD). Ora 15.38. Senatorii au început să dezbată și proiectul privind decarbonizarea sectorului energetic.

Ilie Bolojan susține că amendamentul PSD nu rezolvă nimic. „Centrala de la Craiova nu are cu ce să fie înlocuită”, spune Bolojan.

PSD consideră că soluția este renegocierea proiectului la Bruxelles și își susține în continuare amendamentul.

Ora 15.30. Senatorii dezbat pro și contra proiectul legislativ pe programul SAFE. Senatorii POT anunță că votează împotrivă.

Senatorii se reunesc astăzi, la ora 15.00, într-o nouă sesiune extraordinară, pentru a dezbate și, ulterior, pentru a da votul final pe trei proiecte de legi restante și disputate între politicieni.

Cele trei proiecte de lege au generat opinii pro și contra în rândul partidelor din fosta coaliție.

Strategia pentru conservarea Biodiversității – jalon PNRR de 1 miliard de euro 

Primul proiect de lege vizează Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Proiectul a fost depus în Parlament, după ce Guvernul României l-a aprobat în iulie 2026 ca să stopeze degradarea naturii și pentru a alinia România la obiectivele europene și globale.

Adoptarea acestui act normativ a fost o condiție critică (jalon PNRR) care a deblocat fonduri europene de aproape 1 miliard de euro pentru România.

Strategia este construită în jurul a 4 mari direcții de intervenție:

Conservarea și restaurarea ecosistemelor: refacerea zonelor naturale afectate (păduri, râuri, zone umede).

Reducerea riscului de extincție: protejarea strictă a speciilor de plante și animale aflate în pericol.

Utilizarea durabilă a resurselor: exploatarea responsabilă a pădurilor, apelor și solurilor.

Consolidarea capacității: creșterea finanțării, a cercetării științifice și întărirea instituțiilor de control.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ieri că PSD va vota strategia pentru conservarea biodiversității, doar dacă este bună pentru economie, dacă îndeplinește acordurile și cerințele de mediu și dacă aceasta nu va fi folosită ca pretext pentru blocarea construcției de autostrăzi și hidrocentrale.

„Din perspectiva noastră, are un impact semnificativ pe termen lung. În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit, din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro în PNRR. A lăsat-o în transparență cred eu, într-un moment nu foarte potrivit, atunci când atenția tuturor era îndreptată spre rezolvarea altor probleme urgente. Plecând de la declarațiile făcute de cei responsabili, am văzut următoarea chestiune spusă, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon îndeplinit decât forma aceasta pregătită de ei și pe care au trimis-o la Senat. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit, în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor (…). Aici se ridică cel puțin două probleme din perspectiva aprobării acestei strategii. Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a spus Grindeanu.

Președintele PSD susține că strategia, în forma actuală, va compromite și actualele capacități de producție a energiei.

Regulile de desfășurare a programului SAFE de 16,6 miliarde de euro

Al doilea proiect pe ordinea de zi a plenului Senatului vizează programul SAFE. Senatul este primă cameră sesizată în acest caz.

Propunerea legislativă vizează crearea cadrului instituțional și financiar urgent pentru implementarea Programului SAFE în România, evitând blocajele administrative.

Prin acest instrument european, România accesează un împrumut masiv de peste 16,6 miliarde de euro destinat securității naționale și retehnologizării industriei autohtone de apărare.

Completările legislative aduse ordonanței inițiale au fost impuse pentru a asigura reducerea birocrației și semnarea contractelor înainte de termenele limită europene. Proiectul vizează:

• deblocarea achizițiilor urgente – MApN și alte structuri de siguranță națională să poată semna contracte de achiziții fără blocaje financiare și contestații.
  exceptarea de la regulile de achiziție  – Contractele derulate prin SAFE să fie exceptate de la regulile licitațiilor clasice și sunt considerate de importanță strategică. Vor fi derulate direct sau în parteneriat cu state UE.
  managementul Planului de Investiții –  Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Finanțelor primesc atribuții clare pentru a negocia implementarea acordului direct cu Comisia Europeană. Orice direcție majoră este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
  garanția fluxului financiar – Modificarea legislativă stabilește circuitele bugetare clare pentru utilizarea celor 16,6 miliarde de euro primiți prin împrumutul SAFE, definind modul în care banii sunt distribuiți către fabricile din industria de apărare (ex: producție de muniție, transportoare, sisteme radar).

Decarbonizarea sectorului energetic, condiție PNRR

Al treilea proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi se referă la decarbonizarea sectorului energetic, o altă temă disputată între PNL – USR și PSD – AUR.

Modificările propuse constau în reajustarea calendarului de închidere a grupurilor energetice pe cărbune (lignit și huilă) și securizarea banilor europeni din PNRR.

Proiectul face parte din condiția obligatorie a Comisiei Europene pentru deblocarea cererii de plată numărul 4 din PNRR.

Proiectul stabilește clar că eliminarea cărbunelui este definitivă pentru a îndeplini jalonul 114 din PNRR. Se reglementează scoaterea strictă din exploatare a 1.045 MW din capacități pe lignit și huilă, urmată de alți 710 MW.

Sorin Grindeanu a cerut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, depunerea unui proiect de lege care interzice închiderea capacităților energetice până la înlocuirea lor și susținerea legii privind decarbonizarea cu amendamente.

Liderul PSD i-a cerut premierului demis Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru a renegocia și amâna termenul limită de 31 august privind închiderea centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a spus că „deciziile populiste privind centralele pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro”.