„Continuarea investigațiilor importante pentru societate, a cauzelor de corupție la nivel înalt, investigarea unor dosare complexe și un grad înalt de diversificare a cazuisticii penale trebuie să fie priorități în activitatea viitoare a DNA, iar procurorul-șef are un rol esențial în acest proces, prin stabilirea și aplicarea unor standarde de eficiență în activitate„, se arată în proiectul de management.

Un alt obiectiv important pentru Kovesi va fi creșterea calității în activitatea de urmărire penală și o susținere activă și profesionistă a cauzelor în fața instanțelor de judecată.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Doi polițiști șpăgari prinși de DNA, obligați de instanță ...

Un român l-a dat în judecată pe Dumnezeu, care sunt capetele ...

„Recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă rămân în continuare o prioritate în activitate, iar experiența Compartimentului de investigații financiare va fi diseminată și la structurile teritoriale, pentru a crește gradul de recuperare a produselor infracțiunii sau a prejudiciilor„, se mai menționează în documentul citat.

Kovesi: „Voi continua să resping orice acțiune de discreditare ori de intimidare a procurorilor”

Laura Codruța Kovesi își propune, în cazul obținerii unui nou mandat la șefia DNA, să respingă în continuare orice acțiune care vizează intimidarea sau discreditarea procurorilor, se arată în proiectul de management pus miercuri în dezbatere publică de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

„Atacurile din ultima perioadă la adresa justiției și presiunile la care este supus periodic sistemul judiciar din exterior reprezintă, de fapt, o măsură a succesului acestuia. Voi continua să resping orice intenții sau acțiuni care aduc atingere statutului constituțional al procurorilor direcției sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale„, afirmă Kovesi în document.

Șefa DNA spune că o prioritate a sa o reprezintă colaborarea instituțională cu CSM, din perspectiva statutului de garant al independenței justiției pe care o are această instituție.

„Voi continua să formulez cereri de apărare a independenței procurorilor din DNA atunci când vor exista atacuri sau presiuni asupra procurorilor sau activității direcției„, se mai arată în proiectul de management.

Ea mai arată că un alt obiectiv este implicarea activă în dezbaterea publică a legilor cu incidență directă asupra activității procurorilor DNA, precum și acțiunile pentru eliminarea prevederilor de natură să limiteze instrumentele investigative aflate la dispoziția procurorului și să blocheze activitatea de urmărire penală.

„În același timp, voi continua propunerile de completare a legislației, mai ales că unele prevederi neconstituționale au creat în unele situații un vid legislativ, de natură să genereze incertitudine juridică și practică neunitară„, subliniază Kovesi adăugând că o atenție sporită va acorda și colaborării cu instanțele de judecată, pentru identificarea soluțiilor de practică judiciară și pentru unificarea procedurilor.

Kovesi: Marea provocare pentru DNA – creșterea continuă a volumului de activitate

Principala vulnerabilitate și în același timp marea provocare pentru DNA este creșterea continuă a volumului de activitate, printre soluțiile identificate numărându-se suplimentarea numărului de posturi de procurori și o prioritizare a dosarelor, se arată în proiectul de management al Laurei Codruța Kovesi, pus miercuri în dezbatere publică de Consiliul Superior al Magistraturii.

„Volumul de activitate din 2015 este de patru ori mai mare decât acum 10 ani și aproape dublu față de acum cinci ani. (…) Deși procurorii au soluționat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creștere a dosarelor noi a fost și mai mare, astfel încât am ajuns ca la sfârșitul anului 2015 să avem încă de soluționat 7.102 cauze. Ca atare, se înregistrează anual mai multe dosare decât se pot soluționa într-un an cu resursele existente. Acest lucru afectează percepția publică legată de înfăptuirea actului de justiție, de multe ori existând suspiciuni privind perioada în care s-a finalizat dosarul„, se menționează în proiectul de management.

În viziunea Laurei Codruța Kovesi, o primă soluție ar fi suplimentarea numărului de procurori, care să fie repartizați în funcție de volumul de activitate din cadrul fiecărei structuri.

O altă măsură care s-ar impune este continuarea prioritizării soluționării dosarelor, criteriile fiind valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor și riscul ca persoana vizată să continue activitatea infracțională prin intermediul funcției deținute.

Șefa DNA consideră că o altă prioritate este găsirea de soluții care să permită limitarea numărului de dosare și soluționarea prioritară a cazurilor importante pentru societate.

„O soluție ar putea fi modificarea condițiilor de încheiere a acordului de recunoaștere a vinovăției, pentru a putea fi încheiat și pentru fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de șapte ani (…). În acest fel s-ar reduce semnificativ și numărul participărilor la ședințele de judecată, dar și durata de judecare a cazurilor de corupție„, se mai precizează în documentul pus în dezbatere publică.

CSM va finaliza pe 25 martie procedurile de avizare a propunerii ministrului Justiției de reînvestire a Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef al DNA, potrivit calendarului aprobat miercuri de Secția pentru procurori.

Conform calendarului, în cursul zilei de miercuri a fost pus în dezbatere publică proiectul de management și vor fi efectuate verificările asupra candidaturii.

Pe 24 martie este programată analizarea rezultatelor demersului anterior și intervievarea candidatului, iar pe 25 martie 2016 transmiterea avizului către Ministerul Justiției.

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a transmis către CSM, pe 29 februarie, propunerea de reînvestire a Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef al DNA.