Inginerul geotehnic Pat Corser și fizicianul Christian Kunze, specialişti în industria minieră, spun că proiectul minier de la Roșia Montană îndeplinește toate standardele românești și europene, ba chiar în multe privințe are prevederi mai stricte decât cele uzuale.

Pat Corser a subliniat că „barajul de sterile şi cel de tratare a apei îndeplinesc toate standardele internaţionale de operare şi funcţionare”, duăă ce a analizat proiectul barajului iazului de decantare, unul studiat şi revizuit atât de experţi români, cât şi de specialişti străini.

Alte Articole

Florin Piersic a întrebat-o pe Carmen Harra câți ani va trăi: ...

Doliu în presa din România. Fotoreporterul Mircea Roşca a ...

Calendar ortodox 14 mai 2024. Sfântul Mucenic Isidor, mare tămăduitor. ...

„În cazul (considerat din punct de vedere probabilistic de 1 la 100 de milioane de ani) în care ar avea loc mai mult de două precipitații maxime probabile, există o cale de a controla deversarea din baraj, pentru a nu afecta zona înconjurătoare. De altfel, standardul și practica în industria minieră prevăd proiectarea doar pentru o inundație maximă probabilă, astfel că proiectul de la Roșia Montană este singular prin proiectarea pentru două inundații de acest tip”, a precizat Pat Corser, inginer geotehnist specializat în industria minieră şi vicepreşedinte al Montgomery Watson Harza (MWH) Global, firmă de consultanță și proiectare cu o mie de angajați.

Mai mult, spune Pat Corser, proiectul prevede ca barajul să reziste unui cutremur de 8 grade pe scara Richter, față de 5 grade, cât reprezintă maximul probabilistic pentru această zonă.

Christian Kunze, fizician care lucrează în industria minieră de 18 ani, spune că „apele roșii vor dispărea înainte de producerea primei uncii de aur” la Roşia Montană.

„Înainte ca prima uncie de aur să fie produsă, apa care iese din galeria 714, această celebră galerie din care se scurg apele acide de mină, roșii, va fi tratată, iar poluarea istorică va fi eliminată înainte de producerea primei uncii de aur”, a arătat Kunze, care a fost implicat în proiecte în peste 30 de țări din întreaga lume, în special din Europa, Asia Centrală și Africa de Vest, şi a participat la redactarea legislaţiei privind minele de uraniu şi sare.

Potrivit fizicianului, Roșia Montană a adoptat o politică de reabilitare progresivă și concomitentă: haldele de sterile care nu vor mai fi necesare vor fi reabilitate înainte de închiderea minei. „Aceasta este o mină modernă și, în consecință, planul de închidere este unul modern, iar garanția financiară îndeplinește toate cerințele bunelor practici internaţionale, legislaţia europeană şi legislaţia română. Întregul concept al garanţiei de închidere este să protejeze oamenii şi societatea de riscul financiar. Riscul financiar este luat de pe umerii Guvernului român și de pe umerii contribuabilului român”, a explicat Christian Kunze.