Cel mai vocal propagandist al presei de la Moscova, realizatorul TV Vladimir Soloviov de la postul Russia 1, a lansat un pronostic ce dă fiori: invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina ar putea ”să nu fie ultima SVO a generației noastre”, a spus acesta.
Termenul SVO definește la ruși o ”operațiune militară specială”, fiind folosit cu referire la invadarea Ucrainei.
În contextul tensiunilor diplomatice dintre Rusia si Azerbaidjan, propagandistul numărul 1 al presei de la Moscova a spus că în Marea Caspică, la granița dintre Azerbaidjan și Rusia, ar putea apărea baze NATO. Urmarea? O nouă operațiune militară specială a rușilor!
Citește și Nicuşor Dan, anunţ de ultimă oră despre războiul din Ucraina înaintea summit-ului Putin-Trump
”Trebuie să înțelegem că ceea ce se întâmplă în Caucazul de Sud este o problemă uriașă. (…)
Este atât de periculos încât, dacă privim din punct de vedere geopolitic, poate duce la consecințe atât de grave încât s-ar putea să nu fie ultima ‘operațiune militară specială’ a generației noastre”, spus Vladimir Soloviov, într-o emisiune.
Același propagandist al presei de la Moscova a mai spus că războiul declanșat prin invadarea Ucrainei va continua, pe motiv că asta ar fi, în opinia lui, ”în interesul europenilor”.
În același context, Soloviov s-a declarat sceptic cu privire la soluționarea conflictului din Ucraina în urma întâlnirii dintre Vladimir Putin și Donald Trump la 15 august, în Alaska.
Vladimir Soloviov este recunoscut pentru promovarea dezinformării și a mesajelor anti-Ucraina, pentru care a fost sancționat și de Uniunea Europeană, și de Marea Britanie.
Sugerarea unei acțiuni militare contra Azerbaidjanului vine pe fondul deteriorării relațiilor dintre țara din Caucazul de Sud și vecinul său din nord, notează digi24.
Potrivit presei din Azerbaidjan, președintele acestei țări, Ilham Aliyev, ia în calcul ridicarea moratoriului țării asupra furnizării de arme către Ucraina, în urma unei discuții telefonice cu președintele Volodimir Zelenski, din 10 august.
Arsenalul militar al Azerbaidjanului include, conform unor surse, sisteme de artilerie, sisteme de lansare multiplă a rachetelor (MLRS), vehicule blindate și tancuri, deși nu este încă clar ce ar putea fi transferat în cazul ridicării interdicției de export de arme.
Pe de altă parte, la 8 august, liderii Azerbaidjanului și Armeniei s-au întâlnit la Washington pentru a semna un acord negociat de Trump, cu scopul de a încheia conflictul de zeci de ani dintre cele dopuă țări și a dilua astfel influența Moscovei în regiune. Posturile TV din Rusia nu au transmis integral semnarea acordului de pace dintre Armenia și Azerbaidjan, în prezența președintelui SUA, Donald Trump.
În decembrie 2024, Rusia a doborât accidental un avion al companiei aeriene Azerbaijani Airlines ce zbura spre Grozny, ucigând 38 de persoane aflate la bord.
Tensiunile Rusia – Azerbaidjan s-au intensificat recent odată cu raidurile asupra centrelor diasporei azere din Rusia și uciderea a doi frați azeri aflați în custodia Rusiei, precum și cu atacurile rusești asupra instalațiilor energetice ale Azerbaidjanului din Ucraina.
Pe fondul conflictului diplomatic, mass-media din Azerbaidjan a lansat o serie de critici la adresa lui Putin, iar Baku a anulat vizita vicepremierului rus Alexei Overchuk.