Protest inedit în faţa Kremlinului: Un urs polar s-a plimbat pe o banchiză pe râul Moscova VIDEO

Purtând un costum alb imitând blana, activistul a făcut o tură pe o platformă albă semănând cu un bloc de gheaţă, pe care a instalat panouri pe care se putea citi „Help!” (Ajutor!) şi „Arctic not for Sale” (Arctica nu este de vânzare).

El a fost reţinut, ulterior, dar a fost eliberat rapid, a anunţat Greenpeace pe Twitter.

Organizaţia a anunţat, într-un comunicat postat pe site, că vrea, astfel, să atragă atenţia asupra unui proiect comun al grupului Rosneft, numărul unu în domeniul petrolier rus, şi al societăţii norvegiene Statoil privind prospectarea Mării Barents (Arctica). „Companii petroliere lacome pun stăpânire pe Arctica. Lor nu le pasă de urşi şi balene ce pot muri de foame, la fel ca (din cauza afectării) echilibrului climatic”, subliniază aceasta.

 Greenpeace a anunţat că intenţionează să lanseze o petiţie prin care îi va cere premierului norvegian Jens Stoltenberg să renunţe la acest „proiect industrial cu un nivel de risc ridicat în Arctica rusă”.

Alte articole

Noapte pe foc în Ucraina. Potop de drone şi rachete asupra Kievului. Zelenski a replicat cu un atac supriză la Rostov

Rusia, bombardamente masive în Ucraina, în cel mai apropiat oraş de graniţa României. Bombele au căzut la nici 200 de km de ţara noastră

ONG-ul a acuzat totodată compania Statoil că este pregătită să efectueze în Rusia „experienţe periculoase”, pe care grupul norvegian nu le-ar fi încercat vreodată în Norvegia.

„În cazul în care se produce un dezastru în Marea Barents, pagubele produse fragilului mediu nordic, resurselor de peşte şi populaţiei oraşelor de la ţărm vor fi catastrofice”, apreciază Greenpeace.

„Îndemnăm cetăţenii întregii lumi să spună «nu» (…) acestei curse absurde după petrolul arctic”, subliniază ONG-ul.

În noiembrie 2012, activişti Greenpeace deghizaţi în urşi polari au blocat accesul în sediul Gazprom, la Moscova, denunţând astfel proiecte de foraj ale gigantului rus în domeniul gazelor în Arctica.

Rusia a transformat „dezvoltarea” Arcticii în prioritate strategică. Existenţa unor presupuse rezerve suscită totodată pofta altor patru ţări ce se învecinează cu Arcitica, şi anume Canada, Norvegia, Danemarca şi Statele Unite.