PROTESTE la Kiev: 200.000 de persoane au manifestat împotriva noilor legi represive

UPDATE: Poliţia foloseşte tunuri cu apă împotriva manifestanţilor la Kiev

Poliţia a folosit, duminică, tunuri cu apă împotriva manifestanţilor pentru a încerca să pună capăt confruntărilor care au izbucnit la încheierea unei reuniuni masive în centrul Kievului, împotriva unor noi legi represive.

Forţele de ordine continuau, de asemenea, să folosească gaze lacrimogene şi grenade asurzitoare, în timp ce protestatarii aruncau cu pietre şi fumigene, potrivit unui jurnalist al AFP.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

UPDATE: Ciocniri au izbucnit duminică după-amiază între manifestanţi şi poliţişti în centrul Kievului, soldându-se cu rănirea a două persoane, după o manifestaţie care a reunit aproximativ 200.000 de persoane.

Alte articole

Băsescu avertizează cu privire la ”fitilul” care, odată aprins, va scoate românii în stradă. ”Ăsta ar fi motivul. Altfel, nu cred”

Autoritățile din Paris închid 24 de stații de metrou și mobilizează forțe speciale. Sâmbătă sunt anunțate noi proteste de amploare în Franța

După manifestaţie, unii protestatari care încercau să treacă de cordonul realizat de poliţişti pentru a merge către Parlament au atacat furgonete ale poliţiei şi uneia dintre ele i-au dat foc.

Ei au aruncat cu cocteiluri Molotov în forţele de ordine, care au răspus folosind gaze lacrimogene şi bastoanele din dotare.

Cel puţin două persoane au fost rănite în confruntări, dintre care una a fost lovită de o grenadă asurzitoare în picioare, iar alta de un proiectil în cap, potrivit corespondentului AFP.

VEZI ŞI Ucraina: Încă o statuie a lui Lenin a fost dărâmată şi distrusă

Boxerul şi liderul opoziţiei Vitali Kliciko a încercat să se interpună şi a cerut mulţimii să nu provoace poliţia.

Pe o vreme cu temperaturi negative, protestatarii se îngrămădeau în interiorul şi în apropierea pieţei, denumită Maidan, ocupată de aproape două luni de opozanţii proeuropeni după refuzul preşedintelui Viktor Ianukovici de a semna un acord de asociere cu UE în favoarea unei apropieri de Rusia.

Zeci de manifestanţi aveau pe cap caserole, site sau cutii de carton sau purtau măşti de carnaval, ca semn al luării în derâdere a noilor legi adoptate la acest sfârşit de săptămână, care sancţionează persoanele ce protestează cu măşti sau şepci pe cap.

Liderii opoziţiei au făcut apel la organizarea acestei manifestaţii, cea de-a opta de la începutul protestelor faţă de preşedintele Viktor Ianukovici, în pofida unei decizii judecătoreşti anunţate miercuri, privind interzicerea oricărei manifestaţii în centrul Kievului până la 8 martie.

„Aştept astăzi măsuri decisive şi drastice din partea opoziţiei”, a declarat pentru AFP unul dintre protestatari, Serghii Nelipovici.

„Nu mai putem aştepta mult. Nu avem o opţiune: fie câştigăm, fie cădem în dictatură”, a adăugat el.

Exprimându-se pe rând pe o scenă, liderii opoziţiei au denunţat aceste noi texte.

„Declarăm ilegală noua legislaţie adoptată”, a declarat boxerul Vitali Kliciko, liderul partidului Udar.

El le-a cerut forţelor de ordine să se alăture taberei opozanţilor. „Mă adreseze forţelor de ordine: treceţi în tabăra poporului!”, a declarat el.

„Parlamentul şi-a piedut legitimitatea, aceasta înseamnă că trebuie să creăm un consiliu al poporului din oamenii politici ai opoziţiei”, a afirmat la rândul său Arseni Iaţeniuk, din cadrul partidului opozantei încarcerate Iulia Timoşenko.

Oficialii au fost însă fluieraţi de mulţime, care reproşează opoziţiei că nu are un plan de acţiune şi un lider veritabil.

Noile legi adoptate de Ucraina introduc sau intensifică sancţiunile împotriva manifestanţilor şi obligă organizaţiile neguvernamentale care beneficiază de finanţare occidentală să se înregistreze ca „agenţi străini”, ca în Rusia.

Acest termen, aplicat opozanţilor reali sau presupuşi în perioada stalinistă, a reapărut în legislaţia rusă în 2012, după un val de proteste faţă de preşedintele Vladimir Putin.

Occidentalii au avertizat autorităţile ucrainene împotriva acestor texte, iar opozanta Iulia Timoşenko, aflată în închisoare, a denunţat instaurarea unei „neodictaturi”.