PSD: „Avem o creștere economică aproape cât… alcoolemia lui Cîţu”

PSD a comentat în termeni ironici creşterea economică. „Avem o creștere economică aproape cât… alcoolemia lui Cîțu
Încă prim-ministrul Florin Cîțu are iar creștere economică record, mai ceva ca realizările la hectar ale lui Nicolae Ceaușescu! Așa e când compari cu anul de criză 2020!
Mai grav, însă, este faptul că această creștere economică nu se resimte în buzunarele românilor, ci e făcută pe spatele lor! Creșterea vine din scumpirile record la energie, din prețurile mărite, din inflația care galopează și din veniturile înghețate ale românilor!
Fantasmele lui Cîțu afectează 99% dintre români, căci el guvernează, așa cum ne-a spus, pentru acei 1% care simt această creștere!
Românii știu toate acestea, Cîțule!”, scrie deputatul PSD Marius Constantin Budăi, vicepreședinte al Camerei Deputaților pentru contul de Facebool al social-democraţilor.

„Duduie economia!” INS anunţă creştere economică de 6,5%

PSD: Creșterea economică este de doar 1,9% față de nivelul anterior pandemiei și este rezultatul împrumuturilor uriașe de 1.000 de euro/secundă

https://www.facebook.com/PartidulSocialDemocrat/posts/2454394688038964

Alte articole

Banca austriacă a înjumătățit prognoza de creștere economică a României pe 2025. Specialiștii prevăd cea mai mare inflație din Europa

Analiză BNR: Cât ne-a costat, de fapt, invazia Rusiei în Ucraina. Gaura făcută în economie și în bugetul de stat

PSD solicită autorităților să informeze, în mod onest, cetățenii, cu privire la evoluțiile economice din România și să prezinte toate datele necesare pentru a-și putea forma o percepție corectă despre starea economiei naționale.

Astfel, românii au dreptul să știe că avansul economic de 13%, raportat de Institutul Național de Statistică, pentru trimestrul al doilea din 2021 reprezintă o creștere de doar 1,9 puncte procentuale, în comparație cu nivelul la care se afla economia națională înainte de pandemia COVID-19.

Totodată, autoritățile ar trebui să declare oficial că România s-a aflat într-o recesiune profundă în timpul Guvernelor Orban și Cîțu, înregistrând o scădere economică în patru trimestre consecutive.

Mai mult, așa-zisa „cea mai mare creștere economică din Europa” din primul trimestru din 2021 (pe care o invoca premierul Florin Cîțu) a fost, de fapt, o scădere de 0,2% pe serie brută și de 0,4% pe seria ajustată sezonier.

Cetățenii români trebuie să știe că pentru această revenire din pandemie, de doar 1,9%, Guvernul României s-a împrumutat în toată această perioadă cu circa 1.000 de euro pe secundă!

În termeni nominali, pentru un plus de 4 miliarde de euro la produsul intern brut al României, guvernarea de dreapta s-a împrumutat cu aproximativ 58 de miliarde de euro, iar datoria publică a crescut ca pondere în PIB de la 35% în septembrie 2019, la circa 50% în prezent!

Mai grav este faptul că această creștere modestă a economiei în raport cu nivelul anterior pandemiei nu se resimte în niciun fel în buzunarele cetățenilor. Dimpotrivă, pentru 99% dintre cetățeni nivelul de trai s-a deteriorat semnificativ pe fondul inflației galopante scăpate cu totul de sub control de către guvernanți. Din păcate, această erodare accelerată a nivelului de trai din România va continua și în lunile următoare în contextul creșterii explozive a prețurilor pentru gaze naturale și energie electrică, în timp ce veniturile românilor sunt în continuare înghețate, susţine PSD.

BNR: Deficitul de cont curent a crescut cu 73,44%, în primele şase luni din 2021
Produsul Intern Brut al României a crescut, în trimestrul II, cu 13% pe seria brută şi cu 13,6% pe seria ajustată sezonier, faţă de acelaşi trimestru din anul 2020. În semestrul I al anului, economia a crescut, comparativ cu semestrul I 2020, cu 6,5%, pe seria brută şi cu 6,2% pe seria ajustată sezonier, arată estimările „semnal” publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

„Seria ajustată sezonier. În trimestrul II 2021, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,8%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2020, Produsul Intern Brut a înregistrat o majorare cu 13,6%. În semestrul I 2021, comparativ cu semestrul I 2020, Produsul intern brut a crescut cu 6,2%”, arată datele INS.

Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul II 2021, fiind revizuită faţă de varianta publicată în comunicatul de presă din 8 iulie 2021.

Pe serie brută, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2020, Produsul Intern Brut, în trimestrul II 2021, a înregistrat o creştere cu 13%.

În semestrul I 2021, comparativ cu semestrul I 2020, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 6,5%. „Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul II 2021 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul I 2021, publicată în comunicatul de presă din 8 iulie 2021. Astfel, rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 102,9% la 102,5%”, potrivit INS.

Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană. Estimările “semnal” precum şi cele provizorii ale Produsului Intern Brut trimestrial sunt afectate de dificultăţile create de criza pandemică şi de instituirea stării de urgenţă şi a stării de alertă, precizează INS.

„Aceste dificultăţi au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naţionale şi s-au concretizat printr-o creştere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informaţiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calităţii indicatorilor produşi. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă şi a politicii de revizuire a conturilor naţionale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condiţiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei”, arată INS.