UPDATE: Curtea de Apel București a admis, joi, suspendarea a șase hotărâri de Guvern adoptate de Executivul demis condus de Ilie Bolojan, în urma cererilor formulate de PSD. Alte trei cereri de suspendare urmează să fie judecate luni, 3 august.
În primul lot de dosare, magistrații au respins excepțiile ridicate de Guvern și au suspendat executarea HG nr. 509, 545, 546, 547, 569 și 571 din 2026. Suspendările au fost dispuse până când instanța de fond se va pronunța asupra acțiunilor prin care PSD cere anularea actelor. Hotărârile sunt executorii de drept, ceea ce înseamnă că cele șase HG-uri nu mai pot fi aplicate în perioada suspendării, potrivit Antena 3 CNN.
HG nr. 545/2026 modifică anexa privind mijloacele de transport ale instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Agriculturii. Concret, actul stabilea pentru Agenția Domeniilor Statului un parc de 37 de vehicule: 33 de autoturisme destinate activităților specifice și patru autoutilitare. Guvernul a prezentat această hotărâre drept act necesar pentru îndeplinirea Jalonului 508 din PNRR.
HG nr. 546/2026 aproba plata unei cotizații de 1.000 de euro pentru menținerea interconectării României cu organizațiile internaționale de schimb de organe. Suma reprezenta cotizația de membru al Agenției Naționale de Transplant la Asociația FOEDUS – European Organ Exchange și urma să fie achitată din bugetul Ministerului Sănătății.
HG nr. 547/2026 schimba denumirea Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin în Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă „Prof. univ. dr. Valeriu Tabără” Lovrin. Actul prevedea și actualizarea corespunzătoare a inventarului centralizat al bunurilor aflate în domeniul public al statului.
HG nr. 509/2026 modifica reglementarea referitoare la rețeaua Natura 2000, prin instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi suprafețe și declararea acestora drept arii speciale de conservare. Hotărârea introducea două noi anexe la HG nr. 685/2022, cu siturile și măsurile de conservare aferente.
HG nr. 569/2026 stabilea procedura efectivă de acordare, suspendare, modificare și încetare a beneficiului pentru locuire și a beneficiului de tranziție destinat persoanelor adulte cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale sau se află în risc de instituționalizare. Beneficiul pentru locuire poate ajunge la valoarea unui salariu minim brut lunar, iar cel de tranziție la cel mult două salarii minime. Guvernul a susținut că hotărârea este legată de Jalonul 383 din PNRR.
HG nr. 571/2026 introducea proceduri de urgență pentru echipamentele electrice, electronice și radio considerate bunuri relevante într-o criză a pieței interne europene. Actul reglementa evaluarea prioritară a conformității, autorizarea temporară a unor echipamente, supravegherea pieței, etichetarea și sancțiuni de până la 50.000 de lei. Procedurile urmau să fie activate numai în cazul declarării regimului european de urgență pe piața internă.
Știrea inițială
Curtea de Apel Bucureștia respins excepțiile invocate în cauză și a admis cererea formulată de PSD, blocând aplicarea actului normativ până în condițiile stabilite prin hotărârea judecătorească.
Potrivit informațiilor din dosar, instanța a respins excepțiile invocate de Guvern și a admis cererea formulată de PSD, reprezentat de avocatul Viorel Mocanu. Procesul, înregistrat sub numărul 4870/2/2026, a fost deschis pe 28 iulie, iar primul termen de judecată a avut loc după numai două zile.
Decizia Curții de Apel nu înseamnă anularea definitivă a hotărârii de guvern, însă suspendă imediat efectele acesteia. Conform Legii contenciosului administrativ, hotărârea este executorie de drept, iar un eventual recurs al Guvernului nu suspendă aplicarea deciziei instanței.
Însă decizia constituie o lovitură juridică importantă pentru Guvernul Bolojan, care a susținut public că hotărârile contestate de PSD au fost adoptate cu respectarea Constituției și au primit avizul Ministerului Justiției.
PSD acuză că Guvernul și-a depășit atribuțiile constituționale după adoptarea moțiunii de cenzură din 5 mai 2026. Potrivit articolului 110 alineatul (4) din Constituție, un Guvern al cărui mandat a încetat poate îndeplini doar actele necesare administrării treburilor publice, fără a adopta politici sau reglementări noi cu efecte pe termen lung.
HG nr. 571/2026 a fost adoptată la 23 iulie și publicată în Monitorul Oficial pe 27 iulie. Actul modifica două hotărâri mai vechi privind compatibilitatea electromagnetică și introducerea pe piață a echipamentelor radio.
Noile prevederi introduceau proceduri speciale care urmau să fie aplicate în cazul activării unui regim de urgență pe piața internă a Uniunii Europene. Erau vizate echipamentele electrice, electronice și radio considerate produse esențiale într-o situație de criză.
Printre modificările introduse se numărau evaluarea accelerată a conformității produselor, autorizarea temporară a unor echipamente, proceduri speciale de supraveghere a pieței și noi sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor.
Guvernul a susținut că actul urmărea transpunerea Directivei europene 2024/2749 privind funcționarea pieței interne în situații de criză.
Social-democrații au precizat că nu contestă conținutul tehnic al reglementării și nici obligațiile europene, ci competența Guvernului demis de a adopta asemenea măsuri.
În fața instanței, PSD a spus că Executivul a depășit limita constituțională a administrării curente și a continuat să adopte politici publice cu aplicare în viitor, deși Parlamentul îi retrăsese încrederea.
În argumentația depusă la Curtea de Apel București, partidul a arătat că interesul său constă în împiedicarea producerii efectelor unui act administrativ despre care susține că a fost adoptat după expirarea termenului constituțional și cu depășirea atribuțiilor unui Guvern aflat în interimat.
PSD a mai afirmat că obligațiile asumate prin legislația europeană nu pot extinde competențele unui Guvern demis și că reglementările necesare puteau fi adoptate de Parlament.
În cadrul procesului, PSD a depus ca probă și o postare publică a lui Ilie Bolojan referitoare la Strategia națională pentru conservarea biodiversității.
Social-democrații au invocat faptul că fostul premier a decis anterior retragerea unei alte hotărâri de guvern și transferarea reglementării în Parlament pentru a evita riscul suspendării acesteia în instanță.
Potrivit PSD, această conduită demonstrează că existența unei urgențe sau a unei obligații europene nu modifică limitele constituționale ale atribuțiilor unui Guvern demis.
PSD a contestat în total 12 hotărâri de guvern, dintre care 11 au fost deja atacate în instanță. Printre actele vizate se numără hotărâri privind organizarea unor ministere, drepturile persoanelor cu dizabilități, ocuparea forței de muncă, cercetarea agricolă, ariile protejate și comunicațiile electronice.