Fostul magistrat Ioan Ciofu a împlinit 65 de ani în iunie 2016 şi, atingând vârsta pensionării „la termen”, a intrat în analiza Casei Judeţene de Pensii (CJP) Iaşi, scrie zdi.ro.

Când l-au verificat în baza de date, funcţionarii au descoperit că Ciofu primea pensie specială încă din 2007, indemnizaţia fiind acordată inclusiv după anul 2014, când, printr-o modificare legislativă, s-a stabilit că magistraţii condamnaţi pentru corupţie nu mai au dreptul la pensie de serviciu.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Tânăr bătut cu bestialitate și tâlhărit pentru că nu a ...

Sorin Bontea, reţetă de drob de miel pentru masa de Paşte ...

Citeşte şi Candidaţii pentru ocuparea unor funcţii de conducere la Parchetul General, DNA şi DIICOT susţin interviurile vineri

A urmat o corespondenţă scurtă cu Consi­liul Superior al Magistraturii (CSM), funcţionarii stabilind verdictul: timp de peste 2 ani, Ioan Ciofu a primit, nelegal, peste 6.000 de lei pe lună cu titlul de pensie specială. Astfel, odată cu sistarea plă­ţii acestei indemnizaţii, reprezentanţii CJP au dispus şi recuperarea a 181.000 de lei de la Ciofu.

Banii nu au fost încă recuperaţi, deoarece fostul procuror a dat în judecată CJP obţinând, totodată, sesi­zarea Curţii Constituţionale pe o speţă ce ar favoriza mai mulţi foşti procurori sau judecători şpăgari.

Lupta din instanţă

Ioan Ciofu s-a pensionat în 2007, după o carieră de peste 27 de ani în magistratură. În luna ianuarie a acelui an, Ciofu fusese trimis în judecată pentru luare de mită, fiind acuzat că ar fi primit bani de la o femeie de afaceri din Vaslui, pentru a-i plăsmui un dosar penal afaceristului Adrian Porumboiu, concurentul ei pe piaţa pâinii.

Procesul a fost unul de durată, Ciofu fiind condamnat definitiv în 2013. În tot timpul în care a fost judecat, magistratul a primit aproximativ 6.000 de lei, inclusiv în cele 8 luni petrecute în penitenciar.

Pe 27 iulie 2014, legea care reglementează acordarea de pensie specială magistraţilor a fost modificată, cei condamnaţi pentru corupţie, chiar şi după eliberarea din funcţie, nemaifiind îndreptăţiţi la această facilitate.

Pentru că situaţia lui Ciofu era una mai specială, el primind pensie specială încă dinainte ca legea să interzică acest lucru, tot din prealabil fiind şi condam­narea, CJP a cerut lămuriri de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). A făcut-o însă abia în august 2016, la doi ani şi o lună după schimbarea legii. Informaţia apare în motivarea sentinţei prin care Tribunalul Iaşi a respins acţiunea deschi­să de Ciofu împotriva CJP Iaşi.

Pensia a fost sistată efectiv din decembrie 2016.

În timpul procesului, Ciofu le-a cerut judecătorilor şi sesizarea Curţii Constitu­ţio­nale, invocând că articolul care inter­zice acordarea de pensii speciale magistraţilor condamnaţi ar fi neconstituţional.

„Într-un stat care se proclamă «de drept» prin art. 1 al Constituţie, ar fi absolut de neconceput ca unei persoane să i se aplice o pedeapsă – şi încă una extrem de gravă – care nu era prevăzută de lege nici la momentul comiterii faptei şi nici la cel al condamnării. Toate principiile de ordin constituţional, regulile stabilite în materie penală de sute şi sute de ani, cerinţele securităţii juridice, ne­retroactivitatea, accesibilitatea şi previ­zibilitatea legii ar fi pur şi simplu nesocotite printr-o asemenea abordare”, a precizat Ciofu, în instanţă.

Deşi Tribu­nalul a admis sesizarea Curţii Constitu­ţionale, instanţa a respins acţiunea fostului procuror. „Art.83 ind.2 (n.r. – care interzice acordarea pensiilor speciale magistraţilor condamnaţi pentru corup­ţie) nu distinge între persoanele care au săvârşit infracţiunea anterior îndepli­nirii condiţiilor de pensionare cu pensie de serviciu sau, cum este cazul contestatorului, ulterior. Este suficient să se fi săvârşit o infracţiune înainte de eliberarea din funcţie pentru ca persoana condamnată, chiar după eliberarea din funcţie, să piardă dreptul la pensia de serviciu începând cu data intrării în vigoare a legii”, au motivare judecătorii. Ciofu a formulat însă apel, procesul urmând a se relua în această toamnă la Curtea de Apel Iaşi.

Răspunsul Casei de Pensii

Reprezentanţii celei dintâi instituţii au răspuns:

„În temeiul art. 83^4 hotărârea de condam­nare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanţa de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii va informa Casa Naţională de Pensii Publice cu privire la apariţia uneia dintre situaţiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plăţii pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluţionare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum şi data de la care se aplică. Instituţia noastră a aplicat prevederile legale mai sus menţionate la data la care a intrat în posesia informaţiei privind existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive”, au transmis reprezentanţii CJP.

Din partea CSM, până aseară, nu am primit un răspuns, instituţia invocând că mai are nevoie de timp pentru a-l formula, în condiţiile în care punctul de vedere cerut de ziar a fost remis joia trecută.