QATAR -ECUADOR: 0-2. Gazdele au pierdut meciul care a deschis Cupa Mondială Qatar 2022

Ecuador a învins Qatar cu 2-0 în primul meci al Cupei Mondiale 2022. Istvan Kovacs a fost arbitru de rezervă.

20 nov. 2022, 17:51
QATAR -ECUADOR: 0-2. Gazdele au pierdut meciul care a deschis Cupa Mondială Qatar 2022

Update QATAR -ECUADOR: 0-2. Echipa naţională a Ecuadorului a învins duminică echipa naţională din Qatar, scor 2-0, în primul meci al Cupei Mondiale 2022. Enner Valencia a marcat primul gol al competiţiei. Arbitrul de rezervă a fost românul Istvan Kovacs.

Partida de pe Stadionul Al Bayt a început cu golul ecuadorianului Enner Valencia, din minutul 3, anulat însă din cauza unui ofsaid, după intervenţia VAR. Ecuador a dominat în continuare desfăşurarea partidei, iar portarul qatarez Al Sheeb a comis un fault asupra lui Valencia în suprafaţa de pedeapsă.

Penalti acordat de arbitrul Orsato pentru sud-americani şi transformat de către Enner Valencia. Tot Enner Valencia a marcat şi golul al doilea al meciului, în minutul 31. Meciul, la care au asistat 67.372 spectatori, s-a încheiat cu victoria Ecuadorului, care este primul lider al grupei A, cu 3 puncte.

Enner Valencia a devenit primul jucător din Ecuador care marchează patru goluri la turneele finale ale Cupei Mondiale.

Ştirea iniţială:

Partida de deschidere este Qatar-Ecuador, duel din Grupa A care a stârnit controverse zilele trecute, după ce un jurnalist britanic cu origini din Bahrein, Amjad Taha, a susținut că oficialii qatarieni ar fi mituit 8 jucători ecuadorieni cu 7,4 milioane de dolari. Marc Owen Jones, conferențiar la Universitatea „Hamad Bin Khalifa” din Doha, specialist în știrile false din social media, a pus la îndoială însă acuzațiile aduse de Amjad Taha: „Un cont cunoscut pentru dezinformare”.

QATAR -ECUADOR LIVE VIDEO online stream TVR.

Min. 45, 0-2 la pauză în primul meci de la CM 2022

Min. 34: Valencia duce scorul la 2-0

Min. 16: Valencia deschide scorul din penalty, 0-1

Min, 3: Gol anulat pentru Ecuador pentru ofsaid, valencia înscrisese din pozitie regulamentară

Qatar – Ecuador, echipe de start:

Qatar: 1. Al Sheeb – 3. Hassan, 16. Khoukhi, 15. Al Rawi – 14. Ahmed, 6. Hatem, 12. Boudiaf, 2. Pedro Miguel – 11. Afif, 19. Almoez, 10. Al Haydos.
Rezerve: 21. Hassan, 22. Barsham – 4. Waad, 5. Salman, 7. Alaaeldin, 8. Assadalla, 9. Muntari, 13. Khoder, 17. Mohammad, 18. Mazeed, 20. Al Hajri,  23. Madibo, 24. Al Hadhrami, 25. Abdulsallam, 26. Meshaal.
Antrenor: Felix Sanchez Bas.

Ecuador: 1. Galindez – 17. Preciado, 2. Torres, 3. Hincapie, 7. Estupinan – 19. Plata, 20. Mendez, 23. Caicedo, 10. Ibara Mina – 13. Valencia, 11. Estrada.
Rezerve: 12. Arana, 22. Dominguez – 4. Arboleda, 5. Cifuentes, 6. Pacho, 8. Gruezo, 9. Preciado, 14. Arreaga, 15. Mena, 16. Sarmiento, 18. Palacios, 21. Franco, 24. Reasco, 25. Porozo, 26. K.Rodriguez.
Antrenor: Gustavo Alfaro.

Startul Mondialului se dă duminică, pe „Al-Bayt”, stadionul în formă de cort de beduini din Al-Khor, la 50 de kilometri de Doha.

Ceremomie fastuoasă de deschidere:

Turneul va fi deschis în grupa A de Qatar, naționala gazdă antrenată din 2017 de catalanul Félix Sánchez, care are ca obiectiv depășirea primei faze a competiției, o misiune aproape imposibilă, într-o grupă cu Olanda, Senegal și Ecuador. Va juca la start contra echipei sud-americane.

GRUPA A

ECUADOR

Antrenor: Gustavo Alfaro (Argentina)

Portari: Moises Ramirez, Alexander Dominguez, Hernan Galindez

Fundaşi: Piero Hincapie, Robert Arboleda, Pervis Estupinan, Angelo Preciado, Jackson Porozo, Xavier Arreaga, Felix Torres, Diego Palacios, William Pacho

Mijlocaşi: Carlos Gruezo, Jose Cifuentes, Alan Franco, Moises Caicedo, Angel Mena, Jeremy Sarmiento, Ayrton Preciado, Sebastian Mendez, Gonzalo Plata, Romario Ibarra

Atacanţi: Djorkaeff Reasco, Kevin Rodriguez, Michael Estrada, Enner Valencia

QATAR

Antrenor: Félix Sánchez (Spania)

Portari: Saad Al-Sheeb, Meshaal Barsham, Yousef Hassan

Fundaşi: Pedro Miguel, Musaab Khidir, Tarek Salman, Bassam Al-Rawi, Boualem Khoukhi, Abdelkarim Hassan, Homam Ahmed, Jassem Gaber

Mijlocaşi: Ali Asad, Assim Madabo, Mohammed Waad, Salem Al-Hajri, Moustafa Tarek, Karim Boudiaf, Abdelaziz Hatim, Ismail Mohamad

Atacanţi: Naif Al-Hadhrami, Ahmed Alaaeldin, Hassan Al-Haydos, Khalid Muneer, Akram Afif, Almoez Ali, Mohamed Muntari

“Acum este totul” este sloganul oficial al Cupei Mondiale din Qatar. Un mesaj, poate, de concentrare asupra prezentului şi asupra acţiunii de pe teren care este pe cale să înceapă. Un mesaj de depăşire a trecutului. Însă nu este atât de simplu.

Spune multe despre faptul că turneul din Qataar este considerat de mulţi cel mai controversat mega-eveniment sportiv după o perioadă foarte lungă de timp. La urma urmei, competiţia pentru un astfel de trofeu este considerabilă.

În ultimii 20 de ani, China a găzduit de două ori Jocurile Olimpice. În ultimul deceniu, Rusia a organizat atât Jocurile Olimpice de iarnă, cât şi Cupa Mondială de fotbal din 2018.

Cu toate acestea, în ciuda amplorii atrocităţilor legate de drepturile omului de care sunt acuzate ambele ţări şi temerilor că astfel de evenimente au fost folosite pentru a-şi încuraja regimurile autocratice, Qatarul este cel care a provocat cea mai mare consternare şi furie în cei 12 ani de când FIFA a şocat lumea dându-i dreptul de a organiza principalul eveniment din fotbalul mondial.

Un aliat cheie al Occidentului – spre deosebire de China şi Rusia – şi acum se pare că al 10-lea cel mai mare proprietar de terenuri din Marea Britanie, cu Heathrow, Harrods şi Shard printre numeroasele sale investiţii britanice, precum şi un furnizor din ce în ce mai important de gaz, Qatar insistă că notorietatea Cupei Mondiale din 2022 este nedreaptă, notează bbc.com.

 

Promisiunea este că această primă Cupă Mondială din Orientul Mijlociu va fi un turneu spectaculos, revoluţionar, care ar trebui celebrat. Un eveniment care îi va primi pe toţi, va face ca sportul să crească, va inspira tinerii, va stimula turismul, va diversifica economia ţării şi va promova sustenabilitatea. Şi cu tensiunile regionale au fost parţial atenuate de ridicarea blocadei economice de către vecinii Qatarului anul trecut, există speranţe că turneul de fotbal s-ar putea dovedi şi o forţă unificatoare.

Dar nu se poate nega faptul că pregătirea acestui turneu a fost afectată de controverse.

Candidatura şi consecinţele

Imediat după ce fostul preşedinte FIFA, Sepp Blatter, a anunţat victoria Qatarului în 2010, a apărut o suspiciune profundă cu privire la modul în care a câştigat acest mic stat în deşert – fără istorie la Cupa Mondială şi cu temperaturi foarte mari vara.

Acuzaţiile de corupţie, schimb de voturi şi legături cu acordurile comerciale la cel mai înalt nivel guvernamental au fost întotdeauna respinse de organizatori şi rămân nedovedite.

Dar nu poate fi trecut cu vederea faptul că dintre cei 22 de membri ai Comitetului Executiv al FIFA care au votat în urmă cu 12 ani, cei mai mulţi au fost de atunci acuzaţi, au primit interdicţii sau au fost inculpaţi pentru corupţie şi alte fapte.

În 2020, ca parte a unei vaste anchete de corupţie a FBI asupra organismului de conducere al fotbalului, procurorii americani au acuzat trei foşti înalţi oficiali FIFA că au primit mită pentru a vota în favoarea Qatarului.

Cupa Mondială Qatar 2022. Bijuteriile de stadioane vor deveni oaze de loisir lângă mall-uri
Qatarul a fost declarat nevinovat de corupţie de către FIFA în urmă cu câţiva ani, dar mulţi oameni consideră în continuare că ţara a cumpărat organizarea Cupei Mondiale. Însuşi Blatter a sugerat că votul a fost parţial rezultatul unui acord pentru arme între ţară şi Franţa.

A existat îngrijorarea cu privire la modul în care jucătorii şi fanii vor face faţă temperaturilor extreme de vară cu care li s-a spus iniţial că se vor confrunta, urmată de exasperare după reprogramarea evenimentului şi felul în care aceasta afectează calendarul fotbalistic. Au existat îngrijorări cu privire la binele jucătorilor ca urmare a introducerii turneului la jumătatea sezonului european şi securitatea într-o ţară islamică şi fără experienţă de asigurare a ordinii la un eveniment atât de important.

Impactul asupra mediului al turneului este o altă problemă. FIFA admite că Qatar 2022 va lăsa o amprentă de carbon mult mai mare decât orice altă Cupă Mondială, într-una dintre cele mai puţin sustenabile ţări din lume. Experţii sugerează acum că emisiile ar putea fi de trei ori mai mari decât estimarea oficială, ceea ce este total opus tezei că aceasta va fi prima Cupă Mondială „neutră în privinţa emisiilor de carbon”.

Organizatorii insistă, totuşi, că sustenabilitatea este în inima turneului lor – subliniind faptul că această Cupă Mondială este cea mai „compactă” organizată vreodată, având loc efectiv într-un singur oraş, şi că se va folosi o flotă de autobuze electrice.

Trebuie luată în considerare şi moştenirea celor opt stadioane ale turneului. Au fost construite şapte noi locaţii. Unul, realizat din containere şi denumit Stadionul 974, va fi demontat la sfârşitul turneului, iar alte şase vor fi reutilizate, unele urmând să devină hoteluri sau spaţii comunitare.

Pe fondul îngrijorării că mulţi suporteri nu îşi permit să fie prezenţi la eveniment, există incertitudinea legată de experienţa fanilor din Qatar. S-au pus la dispoziţie apartamente, camere de hotel, camping în deşert, vile, sate pentru suporteri şi chiar camere pe navele de croazieră ancorate.

Favoritele de la Cupa Mondială Qatar 2022. Cum arată cotele de la casele de pariuri
Însă unii fani s-au plâns de opţiunile de cazare limitate şi costisitoare. Organizatorii pun la dispoziţie 30.000 de camere suplimentare, ceea ce spun ei este echivalentul a un milion de nopţi. Totalul de camere disponibile va fi 130.000.

Cu toate acestea, rămâne neclar dacă acest lucru va fi suficient pentru a satisface cererea.

Decesele muncitorilor migranţi şi temerile pentru LGBT

Reputaţia evenimentului a fost afectată cel mai mult de costul uman al construirii infrastructurii necesare într-o perioadă atât de scurtă de timp şi într-un asemenea climat, dar şi de legile discriminatorii care interzic homosexualitatea şi limitează libertăţile femeilor.

Autorităţile spun că au existat trei decese „legate de muncă” pe şantierele stadionelor de când au început lucrările în 2014 şi alte 37 de decese în afara şantierelor, care nu sunt „legate de muncă”. Comitetul Suprem susţine că bunăstarea lucrătorilor este o prioritate.

Cifrele oficiale arată că 15.000 de non-qatarieni au murit în ţară între 2010 şi 2019.

Autorităţile insistă că numărul este proporţional cu dimensiunea forţei de muncă migrante. Dar nu se ştie câte dintre aceste decese au fost legate de muncă şi dacă această muncă a fost legată de Cupa Mondială.

Activişti pentru drepturile omului spun că mii de morţi nu au o explicaţie deoarece nu a existat o anchetă. Anul trecut, The Guardian a notat că 6.500 de lucrători migranţi din cinci ţări – India, Bangladesh, Pakistan, Sri Lanka şi Nepal – au murit în perioada 2010-2020, 69% dintre decese în rândul lucrătorilor indieni, nepalezi şi bangladeshi fiind atribuite unor cauze naturale.

Indiferent de statisticile oficiale sau de reformele recente ale muncii, activiştii insistă că acest turneu va fi întotdeauna pătat de sânge.

Între timp, organizatorii au afirmat că toţi vizitatorii vor fi bineveniţi, indiferent de rasă, religie, sex saau orientare sexuală, dar au subliniat că se aşteaptă ca legile şi cultura lor să fie respectate, iar mulţi fani LGBT spun că nu au primit asigurări cu privire la siguranţa lor.

Un raport recent al Human Rights Watch care spune că membrii comunităţii LGBTQ+ din Qatar au fost reţinuţi şi abuzaţi fizic de serviciile de securitate ale ţării a mărit tensiunea. La fel şi comentariul unui ambasador al Cupei Mondiale, care a spus că homosexualitatea este „debilitate mintală”. Cum pot fi împăcate acestea cu promisiunea unei „Cupe Mondiale pentru toţi” rămâne neclar.

Poate aduce schimbări sociale Cupa Mondială?

Qatar 2022 a forţat cu siguranţă sportul să ia în considerare în ce măsură astfel de turnee pot aduce schimbări sociale, dacă ţării gazdă îi revine compromisul – sau celor care vizitează – şi tensiunile care apar atunci când evenimentele globale ajung în noi teritorii.

Este greu de argumentat că găzduirea de evenimente sportive majore în Rusia şi China, de exemplu, a fost un catalizator al schimbării.

Cei mai mulţi sunt de acord că modificările aduse sistemului de muncă din Qatar în ultimii ani – cu mai multă protecţie pentru lucrători, un salariu minim şi demontarea sistemului de sponsorizare „kafala” – s-au produs doar din cauza controlului internaţional mai dur în contextul Cupei Mondiale. Cu toate acestea, grupurile de apărare a drepturilor omului spun, de asemenea, că acestea nu au fost încă implementate total. Şi activiştii sunt consternaţi de eşecul înfiinţării unui Centru pentru Muncitorii Migranţi şi a unui fond de compensare pentru familiile celor care au murit sau au fost răniţi.

În egală măsură, în timp ce unii politicieni şi fani au spus că nu vor merge în Qatar din principiu, iar unele oraşe europene au anunţat că nu vor arăta meciuri în locuri publice în semn de protest faţă de încălcările drepturilor omului, există oameni care consideră că este mult mai bine să fie dusă Cupa Mondială în ţările musulmane conservatoare pentru a fi acolo o lumină. Dar mulţi consideră că este ipocrit din partea FIFA să declare angajamentul faţă de nediscriminare în statutul său, acordând în acelaşi timp organizarea Cupei Mondiale unor ţări unde este împotriva legii ca unii oameni să fie ei înşişi.

Nu ar fi mai bine, este întrebarea pusă deseori, ca egalitatea în drepturi să fie o condiţie a organizării unor astfel de evenimente – sau cel puţin să fie luată în considerare? Nu există nicio menţiune despre drepturile lucrătorilor sau ale omului în evaluarea de către FIFA a candidaturii Qatarului, în 2010.

„Concentraţi-vă pe fotbal”

Este un semn al emoţiilor legate de acest eveniment şi al divizărilor pe care le-a provocat faptul că unele dintre cele mai cunoscute nume din fotbal au fost atrase în aceste dezbateri.

Fostul fundaş al naţionalei Angliei, Gary Neville, de exemplu, a fost criticat pentru că a acceptat să comenteze la Cupa Mondială pentru o reţea de televiziune deţinută de Qatar, în timp ce prietenul său apropiat David Beckham a atras de asemenea critici – inclusiv de la Eric Cantona, o altă legendă de la Manchester United – pentru că a acceptat un rol profitabil de ambasador pentru eveniment.

Între timp, Fifa a îndemnat echipele participante la CM să se “concentreze pe fotbal”, în loc să se lase atrase “în toate bătăliile ideologice sau politice”.

Cu Rusia deja exclusă, există şi apeluri pentru excluderea Iranului, ale cărui drone se crede că sunt folosite de Moscova pentru terorizarea civililor ucraineni şi care a lansat o represiune împotriva protestatarilor după moartea unei tinere care a fost reţinută de poliţia moravurilor.

Unele echipe luând poziţie prin videoclipuri, echipamente de antrenament şi banderole, poate că Fifa era îngrijorată de cum şi unde să tragă limita. La urma urmei, nicio ţară nu este perfectă. Iar poziţia sa a primit sprijin din partea confederaţiilor de fotbal din Asia şi America de Sud.

Dar, după cum au sugerat 10 federaţii europene într-o declaraţie comună, într-o eră în care jucătorii sunt din ce în ce mai dornici să-şi exprime opiniile cu privire la problemele sociale şi politice, iar drepturile omului sunt considerate universale şi nenegociabile, dorinţa FIFA ca echipele să rămână tăcute pare din ce în ce mai nerealistă.

Gazdele vor miza pe “schimbarea naraţiunii”, odată ce acţiunea va începe. Dar dacă, după cum au concluzionat mulţi, acesta este un exemplu de „sportswashing’ – o încercare de a folosi sportul pentru a proiecta o imagine pozitivă a ţării, o dovadă a bogăţiei şi puterii sale, are oare efectul opus?

În ultimii doi ani, o mare parte din atenţia lumii a fost distrasă – mai întâi de Covid, apoi de războiul din Ucraina. Dar în ultimele săptămâni, pe măsură ce turneul s-a apropiat, a apărut un val de titluri negative, de la rapoarte despre operaţiuni secrete cibernetice până la dezvăluirea că fanii au fost plătiţi pentru a-şi „spiona” prietenii. Informaţiille din articole au fost negate de organizatori.

Autorităţile din Qatar din ce în ce mai exasperate au început să sugereze că criticii lor nu sunt doar ipocriţi, ci poate chiar motivaţi de rasism.

Motto-ul folosit de echipa lor de candidatură în 2010 a fost „Aşteaptă-te la Extraordinar”. Poate că nu se aşteptau la controlul constant pe care îl atrage un vot câştigător.

Iar acum, după mai bine de un deceniu, când această Cupă Mondială în deşert în sfârşit va începe, mulţi vor considera turneul cu adevărat uimitor dacă acest eveniment va fi amintit mai mult pentru fotbal decât pentru decât furtuna de nisip feroce a controverselor care l-a precedat.