Autoritatea respectivă face trimitere la prevederile Constituţiei, potrivit cărora limba de stat în Republica Moldova este cea ‘moldovenească’, scrie portalul informaţional din regiune gagauzinfo.md.

‘În Constituţie este scris clar – limba de stat a Moldovei este limba moldovenească. Noi nu putem studia istoria unui stat vecin. Noi trebuie să studiem istoria Moldovei şi limba moldovenească’, a declarat başcanul (guvernatorul) Găgăuziei, Mihail Formuzal.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Război în Orientul Mijlociu: Cel puţin 35 de rachete au fost ...

VIDEO. Două elicoptere s-au ciocnit în aer, zece morţi în ...

Adjunctul său, Nicolai Stoianov, a declarat că aceste modificări vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, dar, oricum, elevii vor studia din aceleaşi manuale, doar că denumirile obiectelor de studii vor fi schimbate. ‘În registru va fi scris limba moldovenească, iar manualele vor rămâne cele româneşti’, a declarat Stoianov.

Autorităţile de la Chişinău nu au reacţionat, deocamdată, la această decizie

Unitatea Teritorial Autonomă Gagauz Yeri (Găgăuzia) are o populaţie de circa 155.000 persoane (aproximativ 4% din populaţia R.Moldova, fără regiunea transnistreană), dintre care peste 80% sunt găgăuzi (populaţie ortodoxă, de origine turcă). Găgăuzia are propriul guvern (comitetul executiv) şi parlament (adunarea populară) şi este condusă de başcan (guvernator), care este şeful puterii executive. În regiune se vorbesc trei limbi oficiale – în primul rând rusa, găgăuza şi, mai puţin, româna.

Mai multe cercuri influente din regiune încearcă permanent să obţină o autonomie mai mare faţă de guvernul de la Chişinău sau chiar independenţa. Majoritatea covârşitoare a populaţiei din regiune se pronunţă şi pentru relaţii mai strânse cu Rusia şi chiar pentru aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. De asemenea, conducerea autonomiei, dar şi o mare parte a populaţiei din regiune se opun vehement studierii limbii române şi a istoriei românilor în şcoli.