Radu Mazăre ar putea scăpa de închisoare. Judecătoria Sectorului, așteptată să se pronunțe pe cererea fostului primar de eliberare condiționată

Primul termen în dosar a fost în 19 martie, iar în 9 aprilie, pronunţarea a fost amânată pentru 17 aprilie. Radu Mazăre are de executat o pedeapsă de 9 ani de închisoare, în urma contopirii a două pedepse definitive primite de fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, una de nouă ani de închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi alta de cinci ani de închisoare, în dosarul Polaris.

În dosarul Polaris, Radu Mazăre a fost trimis în judecată în 10 decembrie 2015, fiind acuzat de trei infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit şi conflict de interese.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au arătat în rechizitoriu că Radu Mazăre a primit opt milioane de euro şi peste opt milioane de lei de la reprezentanţii unor firme pentru facilitarea emiterii unor documente şi pentru înlesnirea câştigării unei licitaţii sau încheierea unor contracte.

Citește și: Gheorghe Dincă a făcut plângere administrației penitenciarului din Craiova. Monstrul din Caracal, enervat că a fost plimbat cu duba Poliției

Alte articole

Mama Elodiei cere închisoare pe viaţă pentru criminali după cazul Teodorei Marcu. Suma imensă pe care trebuie să o primească de la Cristian Cioacă

Familia lui Ciprian Pian susține că tânărul a fost omorât în închisoare. Un medicament i-ar fi provocat infarctul: „S-a început o anchetă”

În acest dosar, Radu MAzăre a fost condamnat în 3 februarie 2022, la cinci ani de detenţie.

În Dosarul Retrocedărilor ilegale, fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, a fost condamnat definitiv în februarie 2019 la 9 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, în formă continuată şi săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, alături de alţi 31 de inculpaţi, funcţionari publici, oameni de afaceri, notari şi evaluatori.
De asemenea, prin Decizia nr 32/2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa a dispus desfiinţarea totală sau parţială a mai multor dispoziţii emise în temeiul Legii nr. 10/2001, precum şi a altor înscrisuri reţinându-se prejudiciul cauzat de subevaluarea terenurilor ce au fost acordate în compensare.

Citește și: Ioana Băsescu a pierdut și ultimul proces legat de terenurile din comuna Nana