Zilele trecute, Ioanei Băsescu i-au fost respinse și ultimele cereri pentru anularea unor documente, în încercarea de a recupera terenurile de peste un milion de euro de la Nana.

După ce a scăpat de dosarul penal, fiica fostului președinte Traian Băsescu a deschis patru procese reprezentanților BCPI Oltenița, care vizau terenurile din comuna Nana, puse sub sechestru de procurori, în dosarul retrocedărilor ilegale.

Alte Articole

Așa prepară Nadia Comăneci sarmalele de Paște! „Așa am ...

Primele imagini cu Prințul Paul al României, prins de polițiști ...

Nou proiect de lege în cazul divorțului: înstrăinarea părintească ...

Însă judecătorii au respins, pe bandă rulantă, cererile Ioanei Băsescu. „Admite excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată, invocată din oficiu. Anulează ca netimbrată cererea de chemare în judecată ce are ca obiect plângere împotriva încheierii de Carte Funciară formulată de petenta Băsescu Ioana”; „Respinge plângerea formulată de petenta Băsescu Ioana împotriva încheierii de carte funciară nr. 24775 din data de 14.07.2023 ca inadmisibila”; „Respinge plângerea formulată de petenta Băsescu Ioana împotriva încheierii de carte funciară nr. 24774 din data de 14.07.2023 ca inadmisibila”; „Respinge plângerea formulată de petenta Băsescu Ioana împotriva încheierii de carte funciară nr. 24745 pronunţată de OCPI Călăraşi – BCPI Olteniţa în dosarul nr. 24745/14.07.2023 ca inadmisibilă” – sunt hotărârile care pot fi atacate cu apel.

Citește și: Inspecţia Judiciară propune suspendarea Ioanei Ancuţa Popoviciu, judecătoarea din procesul lui Vlad Pascu

La momentul trimiterii în judecată, în 2015, anchetatorii au explicat că „faptele care au constituit obiectul cercetărilor în prezenta cauză vizează un număr de 128 cereri de retrocedare de terenuri agricole, toate soluţionate de Comisia Nana în perioada mai 2006 – decembrie 2010. Trebuie menţionat faptul că aproximativ 44% din cererile de revendicare erau formulate în numele inculpaţilor, soţiilor sau soţilor, părinţilor, bunicilor acestora sau în numele altor rude sau afini.

Potrivit procurorilor, „contrar dispoziţiilor legale care prevăd că cererea se depune personal sau prin mandatar, membrii grupului au săvârşit diverse manopere frauduloase, precum completarea ori falsificarea cererilor în modalitatea contrafacerii semnăturii titularului ori prin antedatare. De asemenea, aceştia au scris, au acceptat depunerea şi au înregistrat retroactiv în registrul special de fond funciar cereri care au fost depuse peste termenul de decădere prevăzut de legislaţia în domeniu, cereri despre care s-a stabilit că nu au fost semnate de titulari”.

Mai mult decât atât, din probatoriul administrat în cauză s-a stabilit că ”cererile nu cuprindeau toate datele şi elementele necesare, soluţionarea lor făcându-se în lipsa actelor prevăzute de lege (certificatul de deces al autorului terenului revendicat, certificatul de moştenitor sau declaraţia pe proprie răspundere)”, precizau procurorii.

Astfel, anchetatorii au concluzionat că „soluţiile adoptate de Comisia de fond funciar Nana au fost determinate de săvârşirea de către unii inculpaţi de acţiuni sau inacţiuni care au avut ca rezultat îndeplinirea în mod defectuos ori neîndeplinirea atribuţiilor legale, acestea având ca scop obţinerea unor foloase necuvenite constând în dobândirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri pe numele lor sau pe numele altor persoane”. Conform anchetatorilor, „infracţiunile de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu reţinute în sarcina inculpaţilor au avut ca rezultat producerea unei pagube în dauna domeniului privat al statului în cuantum de 3.076.949 lei”.
La momentul respectiv, „în scopul recuperării pagubei, în modalitatea restabilirii situaţiei anterioare, s-a dispus instituirea sechestrului penal asigurător asupra terenurilor dobândite prin săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor. Totodată, în vederea confiscării bunurilor provenite din săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, s-a instituit măsura sechestrului penal asiguratoriu asupra unor bunuri mobile şi imobile ale inculpaţilor”.

Citește și: Klaus Iohannis a trimis cerere de urmărire penală pentru Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, în dosarul Mineriadei