„Cel puţin ultima aventură, pe care eu personal o pun în cârca cetăţeanului Băsescu Traian, a reuşit aruncarea în derizoriu a Curţii Constituţionale prin cel de-al doilea document, acea erată care reprezintă un fals în cadrul instituţiei Curţii Constituţionale”, a spus Radu Stroe, referindu-se la adresa trimisă la Guvern de către Curtea Constituţională în data de 6 august.

Radu Stroe a precizat că MAI nu va lua în considerare acest al doilea document al Curţii Constituţionale, deoarece nu îl consideră o decizie a Plenului CCR, ci „o frază, o adăugire, o erată”.

Alte Articole

Adriana Iliescu își obligă fiica să țină post în Săptămâna ...

EXCLUSIV | Silvestru Șoșoacă aruncă bomba despre Diana Șoșoacă ...

Alegeri locale 2024. Lista candidaților la Primăria Capitalei ...

Întrebat dacă Ministerul Administraţiei şi Internelor a sesizat instituţiilor abilitate faptul că acest document este un fals, Stroe a răspuns: „Nu ştiu dacă s-a sesizat sau nu, dar e clar că trebuie să existe o autosesizare în această materie, petnru că nu este posibil să modifici conţinutul, nu forma, conţinutul unei decizii a Curţii Constituţionale printr-o frază care nu este luată în Plenul CCR”.

Ministrul delegat pentru Administraţie, Radu Stroe, a precizat că listele electorale permanente sunt verificate, aşa cum a cerut Curtea Constituţională, iar autorităţile sunt obligate să dea date cât mai corecte posibil şi să ajute Curtea să decidă.

Stroe a subliniat că pentru verificarea listerlor electorale permanente se lucrează strict instituţional şi legal.

În 2 august, Curtea Constituţională a decis să solicite relaţii de la Guvern pentru lămurirea numărului de alegători în baza căruia s-a organizat referendumul. În comunicarea către mass-media şi în minuta Curţii s-au consemnat cele anunţate public, în timp ce Guvernului s-a transmis un alt mesaj.

Astfel, Curtea Constituţională a revenit, luni, cu o adresă către Guvern în care precizează că a solicitat listele electorale permanente, actualizate conform Legii 3/2000 privind desfăşurarea referendului şi listele în baza cărora s-a organizat consultarea populară din 29 iulie.

„Având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate Guvernului prin Adresa Curţii Constituţionale a României nr.5305 din 3 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale revine cu o adresă precizatoare”, se arată într-un comunicat de presă de luni.

În anexa ataşată comunicatul se arată că preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, „având în vedere interpretările diferite apărute în mass-media şi în conferinţa de presă a Guvernului” din 3 august, precizează că plenul CCR „a solicitat Executivului listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor articolului 17, alineatul 2, din Legea 3/2000, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu”.

Confuzia privind solicitarea adresată Guvernului, în urma discuţiilor Curţii Constituţionale din 2 august, s-ar fi produs din cauza unei comunicări făcută de un judecător al Curţii, care i-ar fi dictat unui magistrat asistent cererea către Executiv, au declarat, luni, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

Astfel, s-ar fi cerut Guvernului „actualizarea listelor” de alegători şi „nu listele electorale permanente actualizate”, precizează sursele citate.

Comunicarea inexactă a CCR a generat o decizie a Guvernului de organizare a unui mini-recensământ pentru actualizarea listelor de către primării.

În urma revenirii Curţii către Guvern pentru îndreptarea erorii, Monitorul Oficial ar fi refuzat publicarea eratei.