„Noi am primit în timpul testărilor şi plângeri: „cu ce drept ne anunţaţi?”, „unde mi-aţi găsit numărul de telefon?”, „cine v-a dat dreptul să mă alertaţi?”. Populaţia nu a înţeles că nu trebuie să-i găsim numărul de telefon. Nici nu ne trebuie. Vine alerta imediat prin faptul că eşti în zona respectivă. Exemplu este Statele Unite, unde, acum câteva zile, FEMA, care este agenţia de management a situaţiilor de urgenţă, a alertat zeci de milioane de telefoane pe plan naţional testând un sistem similar de cell broadcasting. Deci acest lucru este necesar. Populaţia trebuie să înţeleagă acest lucru şi noi începem să ne confruntăm şi cu păreri. Ştiţi cum este, de regulă dacă ceva merge bine îl dai în mâna unui jurist ca să-l strice. Noi acum avem discuţii cu unii jurişti că sistemul ar fi o vulnerabilitate, că dacă alertăm pe cineva şi când fuge îşi rupe piciorul, cine este responsabil, dacă ne dă în judecată? Şi cu asta ce să mai spui? Eu prefer să alerteze populaţia şi dacă omul îşi rupe piciorul ne cerem scuze. Aceasta nu este responsabilitatea noastră, dar alertarea este responsabilitatea noastră”, a declarat Raed Arafat, la cea de-a XV-a ediţie a Forumului Internaţional de Riscuri Catastrofale,potrivit Agerpres.

Acesta a menţionat că în urma furtuni din 2017 s-a pus problema posibilităţii de a alerta instantaneu populaţia pe o anumită zonă.

„Noi avusesem înainte un exerciţiu Prociv, pe sirene, care a demonstrat că sirenele nu ajung nici la 50% din populaţie. Cei care au termopane bune acasă, poate să fie sirena lângă ei, nu aud nimic. Plus că sirena este nespecifică. De regulă, sirenele, mai ales cele vechi pe care le avem noi, au un sunet, dar nu ştii de ce sună. Şi aşa că am trecut la implementarea unui sistem nou care este sistemul Ro-Alert, care este un sistem prin cell broadcasting. Sunt patru sau cinci ţări în Europa care au implementat acest sistem, noi suntem a cincea”, a spus Raed Arafat.

De asemenea, acesta a menţionat că România este un exemplu al schimbărilor climatice. Temperatura medie în România a crescut cu 1,96 de grade între 1901 şi 2015. În acelaşi timp, vedem schimbări precum faptul că avem seceta 5 ani din 10 faţă de un an din 10. De asemenea, seceta vine în alternanţă cu inundaţiile grave, cum au fost cele din 2004-2005.