Raluca Turcan despre ultimul acord cu FMI: Guvernul USL, un guvern tonomat de taxe şi impozite noi

‘Noul acord cu FMI este dovada cea mai bună că guvernul USL este un tonomat de taxe şi impozite, noi sau mărite. Nu are soluţii de creştere economică pentru România aşa că se hrăneşte din banii românilor şi ai firmelor. Acest acord este despre nerealizările Guvernului Ponta din ultimul an şi jumătate – lipsa reformei în sănătate, companii nerentabile de stat şi finanţe publice la pământ’, a arătat Raluca Turcan.

Fost vicepreşedinte al PNL, democrat-liberala Raluca Turcan le cere foştilor ei colegi, liberalilor, să împiedice măsurile economice întreprinse de Guvernul Ponta.

‘O astfel de măsura este anti-liberală, şi trebuie să atragă respingerea fermă din partea PNL! Creşterea veniturilor la bugetul ţării se obţine prin stimulente fiscale, predictibilitate fiscală, investiţii, creare de locuri de muncă, îmbunătăţirea colectării. Nu prin noi biruri, birocraţie, politizare şi haos legislativ. Avem un guvern de stânga care nu apară nici măcar interesele angajaţilor la stat. Partea liberală a guvernului este total aservită premierului şi torpilată de beneficiile guvernării’, a spus Raluca Turcan, citată de Agerpres.

Vicepreşedintele PDL a mai vorbit despre ‘o reducere cu 35% a investiţiilor străine faţă de anul trecut, cu 11% a investiţiilor guvernamentale, cu 3.5 % a salariului mediu net, la o creştere cu 16 000 a numărului de şomeri’.

Alte articole

Proiect de modificare a legii pentru interzicerea boicotului lucrărilor CCR. Judecătorii ar urma să fie penalizaţi financiar şi chiar revocaţi

Bubuie nervii în Coaliţie din nou. Raluca Turcan: PSD nu trage la căruța guvernării. Decizia CCR pare influenţată de social-democraţi

Potrivit Ralucăi Turcan, PDL propune Guvernului Ponta ‘scăderea cotei unice de la 16 la 12 la sută, scăderea CAS, profitul reinvestit să fie scutit de impozite, creşterea salariului minim la 1000 RON simultan cu scăderea fiscalităţii.’

Raluca Turcan a reamintit că PDL a propus legea de înfiinţarea a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Întreprinzătorului, ca autoritate publică autonomă, aflată sub control parlamentar. Aceasta ar urma, în varianta PDL, să fie condusă de un Consiliu Director compus din membri ai confederaţiilor patronale reprezentate la nivel naţional şi din reprezentanţi numiţi de către Parlament. Atribuţiile viitoarele Autorităţi sunt legate de ‘monitorizarea permanentă a mediului de afaceri din România, reprezentarea intereselor întreprinzătorilor la toate nivelurile, ameliorarea cadrului normativ naţional şi, mai ales, este autoritatea care verifică şi soluţionează sesizările legitime ale întreprinzătorilor.’

PDL doreşte ca viitoarea Autoritate Naţională pentru Protecţia Întreprinzătorului să urmărească ‘aplicarea de sancţiuni îndreptate împotriva celor care au produs prejudicii pentru întreprinzători, modul de recuperare a prejudiciilor şi răspunderea în solidar a funcţionarului şi instituţiei care a produs prejudiciul.’

În plus, legea aduce un plus în relaţia cu mediului străin de afaceri din România care încă reclamă nereguli şi abuzuri practicate de instituţiile publice din România, a încheiat Raluca Turcan.