Raport aprobat de CSM: Se impune desfiinţarea a 30 de instanţe şi a parchetelor de pe lângă acestea

Concluziile de bază ale Grupului sunt în sensul eficientizării activităţii instanţelor şi parchetelor în condiţiile restricţiilor bugetare cu care se confruntă România, având în vedere şi trendul asemănător din ţările Uniunii Europene, raţionalizarea instanţelor şi parchetelor prin desfiinţare sau rearondare de localităţi fiind un mijloc de realizare a acestor scopuri, potrivit Agerpres.

Raportul acestui grup de lucru a fost aprobat de Plenul CSM pe data de 4 iunie şi a fost trimis Ministrului Justiţiei în vederea iniţierii proiectului de lege privind desfiinţarea acestor instanţe şi parchete.

Potrivit Raportului privind concluziile Grupului de lucru interinstituţional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri, a rezultat, pentru această etapă a procesului de reorganizare, desfiinţarea judecătoriei/parchetului şi rearondarea localităţilor acesteia/acestuia la o altă unitate pentru 30 de instanţe şi parchete: Haţeg, Orăştie, Agnita, Avrig, Buhuşi, Rupea, Jibou, Târgu Lăpuş, Dragomireşti, Hârşova, Măcin, Segarcea, Baia de Aramă, Novaci, Balş, Lieşti, Însurăţei, Adjud, Salonta, Bălceşti, Topoloveni, Pogoanele, Mizil, Gura Humorului, Darabani, Târnăveni, Moldova Nouă, Chişineu Criş, Gurahonţ, Făget.

De asemenea, s-a apreciat că se impune menţinerea în funcţiune concomitent cu mărirea razei teritoriale pentru 25 instanţe şi parchete: Câmpeni, Blaj, Sebeş, Brad, Sălişte, Podul Turcului, Beclean, Huedin, Şimleu Silvaniei, Babadag, Filiaşi, Corabia, Făurei, Panciu, Hârlău, Răducăneni, Huşi, Negreşti Oaş, Săveni, Costeşti, Luduş, Oraviţa, Ineu, Lipova, Sânnicolau Mare.

O altă concluzie se referă la menţinerea în funcţiune cu actuala circumscripţie pentru 15 instanţe şi parchete: Întorsura Buzăului, Târgu Secuiesc, Lehliu Gară, Videle, Gherla, Dej, Orşova, Târgu Bujor, Pătârlagele, Sinaia, Pucioasa, Vatra Dormi, Topliţa, Gheorghieni, Deta.

„Măsura reorganizării, prin desfiinţarea instanţelor/parchetelor nefuncţionale din punct de vedere al volumului de activitate, dar şi prin rearondarea de localităţi de la instanţele cu volum mare de activitate, va avea consecinţe directe atât asupra resurselor umane (prin atenuarea dezechilibrelor între instanţele/parchetele cu volum mare de activitate şi cele supradimensionate, şi prin reducerea numărului de posturi necesar a fi suplimentat), cât şi asupra resurselor financiare (economii la bugetul de stat, dar şi redistribuirea raţională a sumelor alocate pentru investiţii), raportat la finalitatea urmărită, respectiv eficientizarea actului de justiţie şi pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri”, se arată în document.

Sursa citată menţionează că, în cazul unităţilor propuse pentru desfiinţare, respectiv menţinere cu mărirea circumscripţiei teritoriale, se impune o iniţiativă legislativă, în vederea modificării corespunzătoare a Anexei din Legea 303/2004, precum şi a introducerii unui ansamblu de norme tranzitorii, care să facă posibil un calendar de implementare a măsurilor menite să ducă efectiv la încetarea activităţii acestora şi la transferul la noile instanţe şi parchete competente teritorial.

Aceeaşi sursă precizează că pentru rearondarea localităţilor este suficientă emiterea unei hotărâri de Guvern.

În cadrul întâlnirilor grupului de lucru din 1 august, 11 octombrie şi 14 noiembrie 2012 a fost stabilit un set de criterii ce au constituit suport pentru analiza efectuată în vederea eficientizării justiţiei prin reorganizarea instanţelor şi parchetelor cu volum mic de activitate, şi anume: volumul de activitate ca medie multianuală, înregistrat în perioada de referinţă 2009 – 2012, fiind stabilit un plafon de 3600 de cauze (acest criteriu a fost considerat ca unul de selecţie, având în vedere necesitatea echilibrării schemelor de personal, prin raportarea la volumul mediu înregistrat; pe de altă parte, în stabilirea pragului de 3.600 de cauze s-a luat în considerare creşterea constantă a volumului de activitate înregistrat faţă de analiza finalizată prin desfiinţarea de instanţe/parchete dispusă în anul 2011); circumscripţiile teritoriale ale instanţelor şi parchetelor şi posibilităţile de rearondare a localităţilor în cazul celor desfiinţate; infrastructura (rutieră, feroviară), distanţele de parcurs până la sediile instanţelor şi parchetelor la care vor fi arondate localităţile în cazul celor desfiinţate; situaţia sediilor sub aspect juridic şi funcţional şi cheltuielile înregistrate.

În subsidiar, grupul de lucru a avut în vedere numărul de locuitori deserviţi de instanţele/parchetele analizate, precum şi schema de personal şi gradul de ocupare al acestora.

În 2012, prin Ordinul ministrului justiţiei, a fost constituit Grupul de lucru comun, format din reprezentanţi ai MJ, MP şi CSM, pentru analiza măsurilor necesare asigurării unei funcţionări optime a instanţelor judecătoreşti din perspectiva implementării noilor coduri. Acest grup a fost inclus, ca urmare a şedinţei Plenului CSM din 8 octombrie 2012, în Grupul de lucru interinstituţional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri.

„Eficienţa, eficacitatea, calitatea actului de justiţie şi, prin acestea, întărirea independenţei justiţiei constituie preocupări pentru toate statele membre ale Uniunii Europene şi sistemele de justiţie din aceste state. Aşa cum se şi arată în documentele la nivel european publicate de structurile specializate, ţinta acestor preocupări, rezultatele unor astfel de procese ample de reformă nu trebuie să fie legate în mod neapărat de reducerea costurilor bugetare în detrimentul unui acces la justiţie adecvat, ci rezultatul concret al proceselor de reformă îl constituie tocmai eficientizarea, creşterea calităţii actului de justiţie. Iar raţionalizarea instanţelor şi parchetelor reprezintă un mijloc de realizare a acestor deziderate”, se arată în raport.

Raţionalizarea instanţelor şi parchetelor presupune redesenarea hărţii administrative judiciare în vederea eficientizării şi creşterii calităţii actului de justiţie fie prin rearondare administrativ judiciară (acolo unde este posibil acest lucru) de localităţi din raza de competenţă teritorială a unor unităţi supraaglomerate în raza de competenţă teritorială a unora mai puţin aglomerate, fie prin desfiinţare.

„Sistemul de justiţie românesc nu poate face excepţie de la acest trend european privind raţionalizarea instanţelor şi parchetelor”, se subliniază în document.

În acest sens, printre elementele care au justificat necesitatea imperativă a raţionalizării instanţelor şi parchetelor în România au fost: eficienţa şi calitatea actului de justiţie, care presupune mai multe mijloace de realizare, cum ar fi o legislaţie coerentă, resurse financiare şi umane adecvate, dar şi o hartă administrativ judiciară aptă de a satisface aceste deziderate; asigurarea, alocarea şi distribuirea, în mod echilibrat, a resurselor umane necesare raportat la volumul de activitate înregistrat; în anii 2011 – 2014 au intrat şi vor intra în vigoare acte normative ce jalonează, practic, activitatea instanţelor şi parchetelor, respectiv Codurile Civil, Penal, de Procedură Civilă şi de Procedură Penală.

Analizele efectuate au privit exclusiv judecătoriile şi parchetele de pe lângă acestea. În sistemul judiciar român sunt prevăzute în prezent 176 de judecătorii şi, respectiv, parchete de pe lângă acestea.

În 2010, prin Ordinul ministrului justiţiei, a fost constituit un grup de lucru CSM, MJ şi PÎCCJ, care a propus desfiinţarea unor judecătorii şi parchete, lucru care s-a realizat prin Legea 148/2011.