Comisia a dat raport favorabil proiectului.
"Principiul rămâne că la începutul oricărui mandat se redepune o declaraţie chiar dacă ai decizii (n.r. - că nu ai colaborat cu Securitatea). La intrarea într-un nou mandat se depune din nou declaraţie şi poţi fi verificat la cerere (n.r. - că nu ai fost colaborator sau lucrător al fostei Securităţi)", a precizat senatorul PSD Şerban Nicolae, membru al Comisiei juridice.
În intervenţia sa, reprezentantul CNSAS, Cazimir Ionescu, a susţinut că dacă se admite amendamentul iniţial există riscul ca activitatea instituţiei pe care o reprezintă să se blocheze din cauza numărului foarte mare de verificări din oficiu pe care Consiliul ar trebui să le efectueze.
"Reformularea amendamentului e ok. La intrarea într-un nou mandat se depune declaraţie, oricine poate să pună această întrebare. Categoriile despre care am făcut vorbire, de la preşedintele Băncii Naţionale şi până la preşedintele ţării, intră în amendamentul prevăzut de CNSAS. Dacă mergem pe amendamentul iniţial, intră câteva sute de mii de verificări din oficiu, pe care CNSAS nici dacă ar fi de cinci ori mai mare nu poate să-i verifice. Deci instituţia ar fi blocată şi îngropată", a precizat Cazimir Ionescu.
Conform expunerii de motive a proiectului iniţiat de senatorul ALDE Daniel Zamfir, care vizează modificarea OUG 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, "la mai bine de 27 de ani de la căderea regimului comunist în România, încă mai există dispoziţii legale care, în ciuda scopului urmărit de ansamblul legii, permit ascunderea adevărului în ceea ce priveşte calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securităţi. Mai mult decât atât, aceste dispoziţii legale permit absolvirea persoanelor vizate de răspundere morală şi uneori chiar penală, lăsând nesancţionate declaraţii necorespunzătoare adevărului".
Proiectul face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind for legislativ decizional.
facebook
twitter
