Raport: Piaţa de media şi divertisment din România ar putea ajunge la 3,7 miliarde de dolari în 2022

Din această sumă, aproximativ jumătate o reprezintă cheltuielile pentru accesul la internet, care vor înregistra o rată medie de creştere anuală estimată de 11,6% la orizontul anului 2022, ajungând la peste 1,8 miliarde de dolari, se arată în raportul remis News.ro.

La nivelul Europei Centrale şi de Est (ECE), piaţa de media şi divertisment va avea un ritm mediu de creştere de aproximativ 7,1% şi va ajunge la venituri totale de aproximativ 83 de miliarde de dolari. Segmentul serviciilor de acces la internet va genera venituri de aproximativ 30,5 miliarde de dolari cu o creştere medie anuală de 10,3%, comparativ cu 6,6% la nivel global. Atât în România cât şi în Europa Centrală şi de Est dar şi la nivel global, accesul la internet reprezintă segmentul care aduce cele mai mari venituri de pe piaţa de media şi divertisment. În România ponderea acestui segment va creşte de la 38%, în 2017 la 47% în 2022, în vreme ce în ECE aceasta se va majora de la 31% la 36% (la nivel global, va evolua de la 26% la 29%).

O uşoară creştere este previzionată pentru segmentul de televiziune şi conţinutul video consumat acasă, care va aduce în România venituri de 623 de milioane de dolari, în creştere de la 606 milioane în 2017, având o rată medie de creştere anuală de 0,5%. Acesta este al doilea cel mai mare segment în termeni de venituri generate, după accesul la internet, atât în România cât şi în ECE şi la nivel global. Evoluţia medie anuală a pieţei de televiziune din România este în linie cu cea regională care va creşte anual, în medie cu 0,6% până în 2022.

În România, creşterile pe segmentul de televiziune vor aduce, de asemenea, venituri substanţiale în ceea ce priveşte publicitatea. În 2017, publicitatea în industria de televiziune a atins 301 milioane de dolari şi are potenţialul de a atinge 452 de milioane de dolari în 2022, cu o rată medie de creştere anuală de 8,5%. Acest segment este al treilea ca mărime, după cel de acces la internet şi cel de televiziune şi conţinut video consumat acasă, în termeni de venituri generate. În ceea ce priveşte cele trei segmente, ordinea pe podium din 2017 rămâne neschimbată şi în clasamentului anului 2022.

La nivelul ţării noastre, segmentele de jocuri video şi de conţinut livrat prin internet (OTT) ar putea înregistra creşteri de 16,3%, respectiv 14,8% până în 2022.  Aceste două segmente de piaţă au raportat venituri relativ scăzute de-a lungul timpului în România, dar vor putea atinge un maxim de 144 de milioane de dolari, respectiv 22 de milioane,  la orizontul anului 2022. Alături de segmentul accesului la internet, care încheie podiumul industriilor cu cea mai mare creştere medie, segmentul de jocuri video şi cel OTT, în această ordine, sunt premiantele pieţei de media şi divertisment.

În regiune, cel mai ridicat potenţial de creştere îl va avea industria realităţii virtuale cu un ritm mediu anual de creştere de 51,3% chiar dacă veniturile, la nivelul anului 2022 ar putea ajunge la doar 178 de milioane de dolari. Aceasta va fi secondată de segmentul jocurilor video, cu o creştere medie de 15,5% şi venituri de peste 7,5 miliarde de dolari, în vreme ce, pe locul al treilea se va situa segmentul conţinutului video livrat peste internet (OTT) cu o creştere medie anuală de 13% şi venituri de aproximativ 1,2 miliarde de dolari, până în anul 2022.

Pe plan local, publicitatea online va genera venituri de aproximativ 134 de milioane de dolari, în 2022, cu o rată medie anuală de creştere de aproape 11%. Cele două subcategorii, pe conexiuni mobile şi fixe, ale publicităţii online vor avea evoluţii diferite în următorii cinci ani. În timp ce publicitatea pentru dispozitivele mobile este previzionată a avea o rată medie de creştere anuală de 25,6%, până la 51 de milioane de dolari în 2022, publicitatea livrată peste conexiunile fixe va continua să genereze venituri mai mari şi va ajunge la 84 de milioane de dolari în 2022, cu un ritm mediu anual de creştere de 5,5%.

În ciuda ritmurilor mari de creştere, veniturile din publicitatea online din România, indiferent de modalitatea de livrare, sunt în continuare cele mai mici din regiunea Europei Centrale şi de Est unde acest segment va genera peste 10,7 miliarde de dolari, în 2022 cu o creştere medie anuală de 12,4% (8,7% la nivel global). În 2022 publicitatea online va deveni al doilea cel mai mare segment, în termeni de venituri generate, după accesul la internet, atât în ECE cât şi la nivel global.

Industria de tipărituri din România va cunoaşte o scădere a veniturilor, în linie cu tendinţa la nivel global. Segmentele ziarelor şi revistelor din România vor înregistra creşteri medii anuale negative de -3,9%, respectiv -4,5%. Segmentul revistelor va avea o scădere a veniturilor, de la 42 de milioane de dolari în 2017 la doar 33 de milioane în 2022. În acelaşi timp, segmentul ziarelor va înregistra o scădere de la 63 de milioane de dolari la 51 de milioane, în 2022.

În zona Europei Centrale şi de Est, segmentul revistelor va avea o creştere medie anuală pozitivă de 0,8%, iar în termeni de venituri va ajunge de la 1,89 miliarde de dolari în 2017 la 1,97 miliarde în 2022. Ziarele, pe de altă parte vor avea o scădere medie anuală de -3%, până în anul 2022 şi vor ajunge la venituri de 2,16 miliarde, plecând de la 2,52 miliarde în 2017.

Piaţa de carte din România va creşte într-un ritm mediu anual de 2,1% în următorii cinci ani. Până în 2022 totalul veniturilor acesteia va urca de la 99 de milioane de dolari în 2017 la circa 110 milioane de dolari în 2022.

Principala sursă de venituri pentru industria cinematografică a fost şi va rămâne vânzarea de bilete. Aceasta va genera venituri de aproximativ 82 de milioane de dolari până în 2022 cu o creştere medie anuală de 4,1%.

A XIX-a ediţie a raportului Global Entertainment & Media Outlook, disponibil online, analizează consumul global şi cheltuielile de publicitate. Cu date comparabile între ţări, care conţin cinci ani de date istorice şi cinci ani de previziuni şi comentarii, raportul analizează 15 segmente ale industriei din 53 de teritorii şi facilitează compararea datelor referitoare la consumatori şi cheltuielile de publicitate.