În ciuda crizei politice care a lovit ţara în prima jumătate a lui 2013 şi care a ameninţat procesul de transformare iniţiat în 2005 de autorităţile din Republica. Moldova, alegerea unui nou guvern în mai 2013 a permis reluarea dialogului politic cu UE, se menţionează în document. Acordul de asociere UE-Republica Moldova, care include şi componenta de liber schimb, a fost parafat în noiembrie. Noi acorduri nu au fost semnate, dar s-au făcut eforturi semnificative pentru implementarea celor încheiate anterior în domeniul aviaţiei, agriculturii, protecţiei civile, participarea la programele şi agenţiile UE şi cooperarea în cadrul Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC).

În 2013, notează documentul, Republica Moldova a răspuns la multe dintre recomandările raportului de progres de anul trecut. Astfel, Republuca Moldova a finalizat implementarea Planului de acţiune pentru implementarea vizelor, a continuat reformele judiciare şi pentru aplicarea legii, a început restructurarea cadrului anticorupţie, a intensificat implementarea planului de acţiune pentru respectarea drepturilor omului, susţinând populaţia romă, a continuat dialogul cu Tiraspolul şi reformele dificile sectoriale şi în domeniul reglementării.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ultima dorință a lui Celine Dion. Artista suferindă încă ...

Pas uriaș pentru medicina globală! A avut loc al doilea transplant ...

Raportul remarcă faptul că s-au făcut paşi în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei. Parlamentul Republici Moldova a adoptat în octombrie un pachet legislativ care înăspreşte responsabilitatea disciplinară a judecătorilor şi combate corupţia în sectorul de justiţie. De asemenea, a fost adoptat un pachet de legi anticorupţie care permite sancţiuni mai dure pentru mită şi acţiuni ilicite comise de poliţişti. Nu în ultimul rând, CE remarcă faptul că a continuat depolitizarea şi profesionalizarea administraţiei publice locale şi centrale.

Evoluţii pozitive s-au înregistrat şi în domeniul drepturilor omului, în combaterea impunităţii pentru rele tratamente şi tortură, în incluziunea populaţiei rome.

Pe de altă parte, în raportul din 2014, Republica Moldova este invitată să intensifice lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile, în principal asigurând funcţionarea deplină şi independenţa Centrului Naţional Anticorupţie, furnizând un cadru legislativ stimulativ pentru Comisia Naţională de Integritate şi prevenind influenţa neadecvată a intereselor de afaceri în toate sectoarele, inclusiv în sistemul judiciar şi asigurând transparenţa achiziţiilor publice şi privatizărilor.

De asemenea, Republicii Moldova i se cere să deruleze alegeri parlamentare corecte la sfârşitul lunii noiembrie 2014, în conformitate cu standardele europene şi internaţionale pentru alegeri democratice. O atenţie specială ar trebui acordată faptului de a nu schimba legislaţia electorală prea aproape de scrutin, pentru a evita ridicarea ştachetei pentru participanţi în procesul electoral.

În acelaşi timp, Republicii Moldova i se cere să realizeze ‘progrese viguroase’ în reforma justiţiei şi a sistemelor de aplicare a legii, asigurând implementarea efectivă a strategiei de reformă a justiţiei şi a planului de acţiune adiacent, finalizând reforma parchetului, continuând reforma structurală a Ministerului de Interne şi întărind cooperarea judiciară şi poliţienească cu autorităţile din statele membre ale UE.

Consolidarea sistemului de protecţie a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, inclusiv prin completarea reformei instituţiei avocatului poporului, continuarea eforturilor pentru asigurarea libertăţii şi pluralităţii peisajului media sunt alte recomandări din raport. În acest sens, CE solicită adoptarea de reguli pentru a creşte transparenţa privind acţionariatul media şi a finaliza reforma televiziunii naţionale.

Nu în ultimul rând, Republicii Moldova i se cere să prevină reapariţia blocajelor instituţionale prin revizuirea constituţională, încercând să întărească sistemul de verificare şi control, clarificând competenţele Curţii Constituţionale. Aceste procese ar trebui să fie inclusive şi realizate în consultare cu Comisia de la Veneţia.

Realizarea de progrese în reformele sectoriale şi adaptarea reglementărilor la legislaţia UE pentru a putea implementa Acordul de asociere şi componenta sa de liber schimb sunt alte recomandări din raport, care atrage atenţia şi asupra importanţei creşterii gradului de conştientizare asupra beneficiilor Acordului de asociere cu UE.

De asemenea, Republica Moldova ar trebui să se angajeze proactiv cu Transnistria pentru a dezvolta o viziune reciproc avantajoasă pentru un viitor comun şi a permite agenţilor economici din Transnistria să se bucure de toate beneficiile DCFTA.

Continuare procesului de privatizare, cu o accentuare a transparenţei şi a responsabilităţii, noi paşi pentru întărirea supravegherii sistemului bancar, aprofundarea reformei administraţiei publice şi implementarea strategiei de descentralizare sunt alte recomandări economice ale documentului.