„Au fost evidenţiate situaţii de solicitare de la instanţele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanţelor de judecată, indiferent de stadiul de soluţionare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistraţii, ce se poate constitui într-un potenţial factor de presiune asupra judecătorilor investiţi cu soluţionarea respectivelor dosare. Totodată, s-a constatat nerespectarea condiţiilor legale de solicitare a emiterii mandatelor de supraveghere tehnică, în sensul că au existat situaţii în care a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi de la o instanţă necompetentă material, în condiţiile în care nu era începută urmărirea penală in rem pentru fapte care să atragă competenţa acelei instanţe”, se arată în raportul Inspecţiei Judiciare privind dosarele cu magistraţi de la DNA, şi obţinut de luju.ro.
Inspectorii judiciari mai atrag atenţia, în documentul menţionat, că au fost magistraţi interceptaţi în baza a două măsuri de supraveghere pentru aceleaţi fapte.
„S-au constatat situaţii în care prin constituirea unor dosare noi vizând, în esenţă, aceleaşi fapte cercetate într-un dosar anterior, s-a solicitat de către procuror şi s-au obţinut mandate de supraveghere tehnică vizând magistraţi, cu depăşirea duratei legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică. S-au creat, astfel, situaţii în care, pentru aceleaşi fapte, un magistrat a fost supravegheat în baza a două măsuri de supraveghere tehnică a căror durată curgea în paralel vizând aceleaşi acuzaţii sau, pentru aceleaşi fapte, un magistrat a fost supravegheat, consecutiv, pe o durată totală ce depăşeste perioada prevăzută de art. 144 alin.(3) Cod procedure penală”, se arată în raportul Inspecţiei.
Informaţiile obţinute din exploatarea măsurilor de supraveghere tehnice în cauzele cu magistraţi au fost transmise în calitate de beneficiari principali, după caz beneficiari secundari şi unor unităţi militare din cadrul Serviciului Român de Informaţii, au mai descoperit inspectorii.
„A fost identificată solicitarea de preluare a unei cauze penale de către DNA structura centrală, în raport de modul de soluţionare de către judecător a unor cereri de prelungire a mandatelor de supraveghere tehnică vizând alţi magistraţi, fapt ce poate constitui un potenţial factor de presiune asupra judecătorului vizat”, mai spun inspectorii.
Din analiza datelor comunicate de Direcţia Naţională Anticorupţie (atât structura centrală, cât şi celelalte structuri din ţară), Inspecţia Judiciară a observat că modul incomplet de transmitere a datelor de către DNA nu a permis în toate situaţiile identificarea modalităţi exacte de sesizare, „dat fiind că sunt dosare care s-au format urmare fie a unei disjungeri dintr-un alt dosar, prin ordonanţă sau prin actul de sesizare al instanţei, fie a unor disjungeri succesive din alte dosare, fie urmare a unor declinări/conexări ale unor dosare provenind de la alte unităţi de parchet sau de la structuri teritoriale diferite ale DNA şi înregistrate sub număr nou de dosar”.
În cadrul controlului, a fost depistată şi o practică neunitară atât în cadrul aceluiaşi serviciu, cât şi între servicii diferite privind comunicarea soluţiilor de clasare magistraţilor vizaţi de dosare.
„Se constată fie că soluţiile de clasare nu au fost comunicate magistraţilor vizaţi, chiar în situaţia în care au fost audiaţi în cauza că martori, având cunoştinţă de aspectele cercetate, fie au fost comunicate magistraţilor vizaţi, chiar dacă nu au fost audiaţi în respectivele cauze, neidentificându-se un motiv obiectiv pentru necomunicarea soluţiilor în celalalte cauze penale”, spun inspectorii în raport.
Echipa Inspecţiei Judiciare a efectuat un control la DNA privind cauzele cu magistraţii, în perioada1 august- 15 martie 2019, iar verificările au vizat dosarele lucrate în perioada 2014-2018.
loading...
facebook
twitter
