Raportul Transparency International plasează România, în continuare, printre cele mai corupte tări din UE

Documentul menţionează că România are 46 de puncte din 100, iar media UE este de 64 de puncte. Topul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.

Indicele de Percepţie a Corupţiei 2023, lansat marţi de Transparency International la nivel global, arată că majoritatea statelor au făcut progrese minime sau deloc în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în sectorul public.

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care zero înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.

”La nivelul Uniunii Europene eforturile anti-corupţie au stagnat ori sunt în declin în majoritatea statelor membre. Media UE rămâne constantă în ultimii cinci ani, la 64 de puncte”, se arată în raportul Transparency International.

Alte articole

Nicușor Dan anunță că serviciile de informații vor putea culege date în cazurile de corupție, dar transmite că nu s-a preocupat prea mult de numirea noilor șefi la SRI și SIE: „Nu a fost o preocupare a mea, de la ultima conferință până azi”

Nicușor Dan a semnat decretul înainte de weekend. Merge direct la Monitorul Oficial și zguduie corupția din temelii

Sursa citată menţionează că având 46 de puncte din 100 posibile, România rămâne în continuare în rândul ţărilor UE cu cele mai slabe performanţe, alături de Bulgaria (45 de puncte) şi Ungaria (42 de puncte) precizând că acest punctaj reflectă deficienţe semnificative în privinţa statului de drept.

Conform metodologiei Transparency International, scorurile sub 50 de puncte sunt inacceptabil de scăzute, mai ales prin comparaţie cu media regională. În plus, schimbările de 1-2 puncte de la un an la altul de regulă reflectă marja de eroare, mai ales dacă acestea nu sunt constante.

“Comparativ cu anul 2014, ţara noastră are un plus de trei puncte, însă evoluţia nu a fost una liniară. Între anii 2014 şi 2016 a înregistrat un avans de cinci puncte, de la 43 în 2014 la 46 în 2015 şi 48 de puncte în 2016. În următorii ani, România a pierdut patru puncte, ajungând în 2019 la doar 44, iar de atunci a recuperat doar două puncte. În anii 2022 şi 2023 scorul este acelaşi, de doar 46 de puncte, mult sub media UE”, mai precizează documentul Transparency International.

Citeşte şi: Victoraș Micula, beizadeaua milionarului de la European Drinks, început Fresh într-un sat din Suedia. Cine e persoana pe care a pus-o să-i arunce mașina într-o prăpastie, pentru a încasa asigurarea de 275.000 de euro

Raportul mai subliniază faptul că Bulgaria a avut un parcurs similar, cu scoruri care au variat între 41 şi 44 de puncte în ultimii 10 ani.

“De remacat că în 2023 este prima dată când Bulgaria ajunge la 45 de puncte. În schimb, Ungaria a înregistrat un declin constant în clasament, de la 54 de puncte în 2014, la doar 42 de puncte în 2023, situându-se astfel pe ultimul loc la nivelul UE”, mai arată raportul.

Specialiştii Transparency International România afirmă că la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene s-a constatat că măsurile anti-corupţie continuă să fie subminate de slăbirea mecanismelor de tip checks and balances, menite să asigure control şi echilibru în statul de drept. Totodată, aprobarea unor legi şi reglementări noi sau înfiinţarea de noi agenţii sunt măsuri care nu duc automat la asigurarea unui control mai bun în materie de corupţie.

“În multe ţări, printre care şi România, există încă un decalaj mare între prevederile actelor normative şi modul în care acestea sunt implementate. Sunt necesare aşadar acţiuni şi măsuri constante care să asigure atât îmbunătăţirea mecanismelor anti-corupţie cât şi consolidarea integrităţii publice”, au transmis specialiştii Transparency International România.

La nivel naţional, recomandările Transparency International Romania includ: actualizarea legislaţiei în domeniul integrităţii publice, pentru remedierea lacunelor şi a inconsecvenţelor legislative existente în prezent şi îmbunătăţirea clarităţii reglementării în domeniul integrităţii publice; îmbunătăţirea transparenţei organizaţionale şi decizionale, inclusiv prin consultări publice eficiente şi acces facil la informaţii de interes public, corelat cu prevederile din Strategia Naţională Anticorupţie; actualizarea procedurilor de raportare internă şi instituirea de canale eficiente de raportare, corelat cu prevederile Legii nr. 361/2022 privind protecţia avertizorilor în interes public; standardizarea şi clarificarea procedurilor administrative prin adoptarea Codului de procedură administrativă; adoptarea unei legislaţii avansate care să clarifice unitar statutul, cariera şi eficienţa resurselor umane din administraţia publică.

Utilizarea Pactelor de Integritate ca instrument de monitorizare a achiziţiilor publice, în special pentru procedurile de achiziţii şi contractele cu risc crescut de apariţie a neregulilor, incidentelor de integritate sau fraudelor.

Transparency International Romania reiterează faptul că este nevoie de o implicare constantă a tuturor reprezentanţilor societăţii, de la clasa politică şi instituţii publice, la mediul privat şi cetăţeni, fiecare având rolul şi responsabilitatea sa în consolidarea integrităţii publice.

Citeşte şi: Cum încearcă Gabi Bădălău să scape de dosarul de dare de mită: „Nu avem o urmărire penală începută in rem”