Rareş Avram, elevul din Ploiești admis la Harvard. Ce ar vrea să schimbe în actualul sistem educaţional din România

Deși a primit încă din decembrie 2020 vestea că a intrat la Harvard, Rareş Avram a explicat în interviul acordat hotnews.ro că a dorit să anunțe public abia acum, pentru a nu își pune în pericol șansele și la celelalte școli Ivy League la care a aplicat, adică Princeton, MIT și Stanford, care au softuri prin care caută informații despre aplicanți.

Citeşte şi: Admitere liceu 2021. Fişa de înscriere, trimisă școlilor de Comisia Națională de Admitere. Cine sunt elevii care o completează primii DOCUMENT

„Sentimentul a fost extrem de copleșitor. Nu mă așteptăm în totalitate la acest deznodământ, chiar dacă mi-l doream și muncisem enorm pentru el. Felicitările celor din jurul meu și susținerea familiei, a profesorilor, a prietenilor, care îmi spuneau cât de importantă și impactantă pentru viitorul meu este șansa unei educații la Harvard m-au făcut să conștientizez că trebuie să fiu recunoscător și să profit la maximum de anii ce vor urma. (…) Procesul (de aplicare şi admitere n.red.) este extrem de complex, este cel mai complex din toată lumea în ceea ce privește admiterea în universitate. În primul rand trebuie să dai BAC-ul american, SAT 1, care este de matematică și engleză, apoi poți da SAT 2 la mai multe materii, practic cu cât dai la mai multe materii cu atât ești mai avantajat. Eu am ales matematica, din nou, mai aprofundată, și fizica.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi: Admitere Poliţia Română 2021. Condiţii şi criterii specifice de recrutare

Alte articole

Problema pe care n-o pot rezolva nouă din zece oameni. Care este soluția?

Este extrem de diferit, în primul rând totul este grilă. Este la un nivel mai scăzut decât BAC-ul nostru. Nu acoperă toata materia, ci cel mult până în clasa a zecea, poate extrem de puțin și din clasa a XI-a. Dar la fizică acoperă toată fizica, tot ce facem în tot liceul.

SAT-ul 1 la engleză este puțin mai dificil, mai aprofundat. Trebuie să ai abilități bune de a citi un text pentru că sunt texte științifice, istorice, belestristică la partea de Reading.

Accentul este pus pe abilitatea de rezolva problema, cum se raportează elevul la contextul unui examen. Timpul este destul de mic, ai de rezolvat la SAT 2 de mate 50 de probleme în 60 de minute, iar la fizică – 75 de probleme în 60 de minute. Îți testează un pic capacitatea de a reacționa, de a trece peste o situație mai la limită”, a povestit Rareş Avram.

Admitere „include în primul rând mai multe eseuri personale”. „Este în primul rând un eseu personal de bază pe care îl trimiți la toate universitățile. Când spun personal, chiar este personal. Acest proces m-a făcut sa imi pun sufletul pe tavă când am scris. Ei vor sa te cunoască ca om, nu doar ca student, vor să îți afle interesele, cum te raportezi la anumite situații, care sunt valorile, în ce mediu ai crescut, este o aplicație extrem de holistică.

După care fiecare universitate vine și-ți dă niște eseuri suplimentare, fie de 100 de cuvinte, fie de 600. Harvard-ul cere un singur eseu suplimentar, fără limite de cuvinte. Dar Princeton cere mai multe, în total cred că 7 sau 8.

Și acestea sunt despre diferite teme. Trebuie să fii foarte sincer cu tine când le scrii – este un text foarte dragut care spunea că dacă ai terminat de scris un eseu și în colțul din dreapte sus în loc de „Rareș Avram” poți pune „Gigel Popescu” înseamnă că nu l-ai scris bine. Trebuie sa fie extrem de personal, să reflecte cu adevărat cine ești tu.

În schimb pot fi și foarte concrete, de exemplu descrierea unei activițăți extracurriculare din timpul liceului, sau ce dorești să studiezi și de ce, ce-ti place mai mult la universitatea respectivă, ce plănuiești să faci cu educația pe care vrei să o primești în SUA etc”, a mai povestit Rareş Avram.

Întrebat ce ar vrea să schimbe în actualul sistem educaţional din România, Rareș Avram a spus că s-ar impune „o normalizare a programei”.

„Nu știu dacă este un cuvânt bun, poate mai degrabă abilitatea programei de a se plia pe dorințele elevilor, de a nu exista această uniformizare a elevilor, pentru că fiecare are dorințe diferite și ar trebui să le dăm ocazia să se dezvolte cum vor ei și în ce direcție vor, mai ales la liceu. La gimnaziu nu, sunt de părere că orice elev trebuie să aibă o bază extrem de bună în majoritatea domeniilor. În schimb în liceu cred ca trebuie să începi să individualizezi un pic și să te gândești ce vrei să faci mai departe”, a explicat Rareş Avram.

„Al doilea lucru ar fi infrastructură școlară, pentru că la majoritatea materiilor este nevoie de extrem de multe dotări pe care în momentul acesta scoala romaneasca nu le oferă. De exemplu la informatică, laboratoare dotate cu calculatoare cât de cât performante, laboratoarele de biologie, fizică, chimie, să fie dotate, în care profesorii sa exemplifice materia, să nu fie doar predare teoretică. Mai ales că avem elevi extrem de pasionați, care vor să facă, dar nu prea pot pentru că infrastructura nu le oferă acest drept. Și altceva nu știu dacă îmi mai vine în minte acum”, a mai spus Rareş Avram.

Citeşte interviul integral pe Hotnews