Rareş Bogdan reacționează după ce jurnalistul din Cernăuți, Marin Gherman, a scris joi o opinie pentru ziar în care atrage atenția asupra noii legi a minorităților votată pe 13 decembrie de parlamentul de la Kiev, lege care nu le dă redă românilor drepturile la educație în limba maternă pierdute în urmă cu patru ani.

„Ei bine, NU! Parlamentul de la Kiev a votat pe 13 Decembrie a lege a educaţiei care limitează accesul minorităţilor la şcoală în limba maternă. Este nedrept şi jignitor. Se menţin prevederile legii din 2017 care limitează accesul la educaţie al minorităţilor. Se stipulează ca, după clasele primare, se introduc cote proporţionale pe criterii etnice, ceea ce face ca elevii români să aibă materii cu predilecţie în ucraineană şi termină liceul fără sa aibă competente solide in limba maternă. Sunt mâhnit, deoarece după invadarea Ucrainei de către Putin, românii au arătat o solidaritate rară în lume, i-au considerat pe refugiaţi membri ai familiilor lor, şi-au dat cămaşa de pe ei, iar statul român a alocat resurse pentru facilitarea tranzitului către alte state UE, dacă au dorit”, a scris Rareş Bogdan, joi pe Facebook.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Sondaj INSCOP – 60% dintre români cred că România a ...

Cei din PSD cer USR-ului să o excludă pe Clotilde Armand din ...

Eurodeputatul PNL a adăugat că preşedintele Ucrainei nu a promulgat legea şi se aşteaptă ca acesta să ceară modificări „pentru a garanta copiilor români dreptul de a învăţa în limba maternă la toate disciplinele, la toate nivelurile”.

Citeşte şi: George Simion (AUR): „Ministrul de Externe Aurescu plănuiește blocarea votului românilor din Diaspora!”

„Atâta timp cât legea menţine nedreptăţile create prin legea educaţiei din 2017, care reduce dreptul copiilor de a-şi dezvolta identitatea românească prin studiu la toate materiile, nu o putem accepta. Este drept, prin legea adoptată statul ucrainean se angajează să nu asimileze minorităţile şi condamnă discriminarea, dar este insuficient”, a mai precizat Bogdan.El a mai spus că „rezolvarea acestei probleme, care pentru România este extrem de importantă, va ajuta Ucraina inclusiv în procesul de aderare la Uniunea Europeană”.

„Ucraina nu are a se teme de minoritatea românească, aceasta nu este în situaţia celei ruse, folosită de un criminal în referendum-uri pentru a-şi justifica invazia de ev mediu. Dimpotrivă, atenuarea nemulţumirilor îi va determina pe cetăţenii ucraineni de etnie română să constituie o voce şi mai puternică împotriva războiului nedrept dus de un terorist. Ucraina are statut de ţară candidată la UE, printre ale cărei valori fundamentale este protecţia reală a minorităţilor”, a conchis Rareş Bogdan.

Ministerul de Externe spune că adoptarea legii Legii privind minoritățile naționale din Ucraina fără a ține cont de cerințele României și recomandările Comisiei de la Veneția este „regretabilă”.

„Ministerul Afacerilor Externe reamintește că, în Avizul formulat la 17 iunie 2022 privind cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a indicat, între pașii care trebuie îndepliniți, finalizarea reformei cadrului legislativ privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale, conform recomandărilor Comisiei de la Veneția, și adoptarea imediată de mecanisme de implementare eficiente”, se arată într-un comunicat de presă.

„Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română”, se mai punctează în comunicat.

Citește şi: Iohannis: „Neînfăptuirea actului de justiţie cu privire la crimele din timpul Revoluţiei este un punct nevralgic al societăţii noastre”