Răsturnare de situaţie în cazul acuzaţiilor aduse lui Augustin Lazăr. Istoricul Mădălin Hodor susţine că este o confuzie de nume

„Decizia definitivă de poliţie politică a lt. col. Lazăr Gheorghe, şeful biroului CI al Penitenciarului Aiud, publicată în Monitorul Oficial. Domnul Iulius Filip a primit în 2015 numele lui şi al altor ofiţeri de Securitate care l-au urmărit şi torturat în urma cererii depuse la CNSAS. Despre acest Lazăr şi nu despre Augustin Lazăr vorbea domnul Filip. Afirmaţia că Augustin Lazăr a fost «un torţionar» este falsă. Domnia sa a condus comisia de eliberări şi nu avea cum să acţioneze direct ca «torţionar» asupra lui Iulius Filip. Cel care a făcut-o era lt. col. Lazăr Gheorghe”, scrie Mădălin Hodor pe contul său de Facebook.

Istoricul consideră că o discuţie despre rolul procurorilor şi colaborarea lor cu Securitatea şi regimul comunist este bine-venită. „Dar această discuţie, care este, trebuie spus, dureroasă prin prisma realităţii, nu poate fi făcută în contextul unor campanii mediatice care amestecă minciuna şi manipularea în scopuri strict politice cu adevărul şi cu problema delicată a moştenirii comuniste”, precizează Hodor.

Reacţia istoricului Mădălin Hodor vine după ce luju.ro a scris că numele unui procuror Augustin Lazăr apare în cazul unuia dintre cei mai cunoscuți disidenți anticomuniști, Iulius Filip, care a fost condamnat în 1981 la 5 ani și 4 luni de închisoare pentru că i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceaușescu și pentru că și-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul față de mișcarea anticomunistă poloneză ”Solidaritatea”.

„În anii ’80, după ce i-a trimis un pamflet lui Nicolae Ceausescu şi şi-a exprimat printr-o scrisoare sprijinul faţă de mişcarea anticomunistă “Solidaritatea” din Polonia, Iulius Filip a fost anchetat şi arestat în mai multe rânduri (..) În final, acesta fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani şi 4 luni închisoare cu executare pentru “propagandă împotriva orândurii socialiste””, scrie sursa citată, care susţine că Iulius Filip a încercat de două ori să fie liberat condiţionat, fiind refuzat de o comisie condusă de procurorul Augustin Lazăr.

În replică, procurorul general, Augustin Lazăr, a precizat că între 1985-1986 a fost procuror criminalist la Procuratura Alba Iulia şi a îndeplinit, periodic, atribuţii privind Comisia de propuneri pentru liberare din cadrul Penitenciarului Aiud, care examina situaţia condamnaţilor ce îndeplineau fracţia de pedeapsă pentru liberare condiţionată. El subliniază că această comisie nu dispunea eliberarea deţinuţilor, ci doar verifica îndeplinirea criteriilor tehnice pentru eliberare.

„Contrar afirmaţiilor lansate de unele instituţii de presă, rolul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnaţi, acesta fiind exclusiv atributul instanţei de judecată, ci de a verifica îndeplinirea criteriilor tehnice prevăzute de art. 59-60 din Codul penal din 1969: îndeplinirea unei fracţii minime obligatorii din pedeapsa ce se executa şi inexistenţa rapoartelor de sancţionare disciplinară”, arată Lazăr.

El adaugă că pedepsele cu închisoarea se executau în temeiul mandatelor de executare emise în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare, iar procesele-verbale ale Comisiei pentru liberare condiţionată se trimiteau instanţei de judecată competente a hotărî, persoanele condamnate putându-se adresa instanţei de judecată şi în cazul unor constatări negative ale Comisiei.

„Având în vedere perioada lungă de timp care a trecut, precum şi imposibilitatea consultării unor documente originale (în special a hotărârii judecătoreşti emise în cauza respectivă) care să probeze situaţia evocată, precizez că nu pot confirma aspecte concrete referitoare la persoana despre care se face referire în articolele de presă”, mai spune Augustin Lazăr.