Tudorel Butoi, psiholog criminalist cu o experiență vastă în domeniu, a analizat modul în care autoritățile au gestionat cazul lui Emil Gânj, subliniind greșelile făcute în procesul de investigare.
Specialistul consideră că autoritățile au abordat în mod greșit ancheta, punând accent pe metodele tradiționale, precum filtrele și controalele masive, în loc să se concentreze pe muncă informativă. El susține că poliția ar fi trebuit să colaboreze mai eficient cu autoritățile locale, să folosească informatori și să obțină sprijin din partea localnicilor, cum ar fi pădurarii sau ciobanii. Tudorel Toader consideră că astfel ar fi fost mult mai ușor să afle unde se află criminalul, având în vedere că Gânj ar fi putut fi localizat rapid dacă oamenii legii ar fi cercetat fiecare sat și comună în detaliu.
Totodată, Tudorel Butoi este de părere că există și o variantă în care Emil Gânj ar fi părăsit deja țara: „Poliția trebuia să desfășoare muncă informativă, să aibă informatori, persoane de sprijin, sectoristul de zonă, care să vadă toate mișcările.Poliția trebuia să o lase mai ușor cu ‘tancurile’, filtrele. Polițiștii trebuiau să se informeze din fiecare comună, fiecare sat, ce și cum s-a mișcat, trebuia discutat cu pădurarii, cu ciobanii și așa mai departe. Astfel, îl prindeau. Există și teoria potrivit căreia e posibil să fie plecat din țară, variantă pentru care ai nevoie de dovezi. Cum stai trei săptămâni într-o stare de mizerie, alergat, fără haine, mâncare, apă?”, a explicat Butoi pentru Ziare.com.
Pe de altă parte, psihologul Radu Leca, expert în criminologie, consideră că Emil Gânj a avut suficient timp și resurse pentru a părăsi România. Potrivit lui Leca, dispariția unui criminal cum e Gânj poate fi explicată prin cunoașterea detaliată a metodelor de investigație ale poliției, dar și prin sprijinul complicilor.
Criminalii de acest tip, spune Leca, nu sunt neapărat excepționali, dar au capacitatea de a învăța rapid din greșeli și de a anticipa mișcările autorităților, ceea ce le oferă un avantaj considerabil în fața acestora.
„Dispariția fără urme a unui criminal ca Emil Gânj este atribuită mai multor factori, inclusiv planificării riguroase, cunoașterii detaliate a metodelor de investigație ale poliției și eventualului sprijin al rețelelor de complicitate. Există posibilitatea ca acest făptaș să fie plecat din țară. Acești indivizi nu posedă neapărat abilități ieșite din comun, dar au tendința de a învăța și adapta rapid, folosind psihologia inversă și anticipând mișcările autorităților. Abilitățile lor sunt, de obicei, rezultatul unei experiențe ample în ieșirea din situații dificile și a unei motivații personale puternice de a rămâne nedetectați”, a transmis psihologul
Amintim că Emil Gânj a pătruns în casa fostei sale partenere, unde a atacat-o cu un topor, provocându-i răni fatale. După ce și-a ucis victima, i-a dat foc, încercând să ascundă urmele crimei.