Război în Ucraina. Bombardamente intense la Melitopol, oraş aflat sub ocupaţie rusă VIDEO

Război în Ucraina. Forţele ucrainene au bombardat oraşul Melitopol, aflat în sudul regiunii ucrainene Zaporojie şi sub controlul armatei ruse începând din martie 2022, transmite miercuri Reuters.

Potrivit media ruse, din cauza luptelor alimentarea cu energie electrică a oraşului a fost întreruptă. Primarul exilat al oraşului Melitopol, Ivan Fedorov, a afirmat că mai multe explozii au afectat localitatea.

Pe de altă parte, agenţia de presă rusă TASS, care citează oficialităţi de la Moscova, a relatat că bombardamentele ucrainene au avariat sistemul de alimentare cu energie electrică al oraşului, fiind afectate şi câteva sate din apropiere.

Melitopol se află la aproximativ 120 kilometri sud-est de centrala nucleară Zaporojie. Directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, urmează să viziteze această centrală nucleară în cursul zilei de miercuri.

Alte articole

Întrebarea halucinantă pusă de Donald Trump lui Zelenski, după ce i-a promis că va relua livrările de armament: „Poţi lovi Moscova? Dar Sankt Petersburg?”

Reacţii contradictorii ale Kremlinului după anunţul lui Trump că va furniza arme Ucraine. Peskov spune că „declaraţiile preşedintelui SUA sunt foarte serioase, ne trebuie timp ca să le analizăm”. Medvedev vorbeşte despre „un ultimatum teatral”

Război în Ucraina. Statele Unite nu au observat semnale că Rusia s-ar apropia de folosirea armelor nucleare tactice

Statele Unite nu au observat indicii că Rusia ar intenţiona să utilizeze arme nucleare tactice în războiul din Ucraina, anunţă Casa Albă, după ce preşedintele rus, Vladimir Putin, a prezentat un plan de a transfera armament de acest tip în Belarus.

„Urmărim această situaţie cât se poate de bine. Nu am observat nicio manevră a domnului Putin de a acţiona în sensul planului anunţat”, a declarat John Kirby, coordonatorul pentru Comunicare Strategică al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, răspunzând la o întrebare privind decizia Rusiei de a transfera armament nuclear tactic în Belarus.

„Şi nu am observat indicii că domnul Putin înclină spre, se apropie sau ar pregăti folosirea de arme nucleare tactice în Ucraina”, a subliniat John Kirby, potrivit agenţiei Reuters.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat, conform unui interviu difuzat sâmbătă, că Rusia a ajuns la un acord cu Belarus pentru staţionarea de armament nuclear tactic pe teritoriul acestei ţări. Putin a precizat, potrivit agenţiei RIA Novosti, că lucrările la complexul din Belarus unde ar urma să fie staţionate armele nucleare ruse vor fi finalizate până în iulie.

„Nu am observat niciun indiciu că preşedintele Rusiei a dat curs acestui angajament sau că a transferat arme nucleare. De fapt, nu am observat indicii că are intenţia de a utiliza arme nucleare (…) în Ucraina”, a afirmat duminică John Kirby, subliniind că, în acest context, Statele Unite nu au motive să modifice configuraţia apărării nucleare.

Alianţa Nord-Atlantică a denunţat retorica nucleară „periculoasă şi iresponsabilă” a Rusiei. „Alianţa Nord-Atlantică este vigilentă, monitorizăm atent situaţia. Nu am observat schimbări în poziţionarea forţelor nucleare ale Rusiei care să ne facă să ajustăm noi forţele”, a declarat un purtător de cuvânt al NATO.

Război în Ucraina. Ameninţări şi pentru Republica Moldova

„În Transnistria trăiesc, din câte ştiu, 250.000 de cetăţeni ruşi. Bineînţeles, suntem responsabili pentru ei”, a declarat ministrul rus. „În primul rând, este vorba de contingentul nostru de menţinere a păcii şi de grupul de trupe care păzeşte uriaşul depozit de muniţii din Kolbasna”, a adăugat Lavrov, referindu-se la Grupul operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR) , format din rămăşiţele Armatei a XIV-a a URSS.

„Noi avem un mandat convenit la vremea respectivă de toate părţile”, a afirmat Lavrov, subliniind că „noi credem că acest mandat îşi menţine pe deplin actualitatea şi ne vom ghida după el”.

În acelaşi interviu, Lavrov a acuzat Kievul că ar încerca să se amestece în situaţia din Transnistria, inclusiv prin utilizarea forţei.

„Conducerea ucraineană joacă un rol foarte negativ, subversiv, deoarece a luat fără echivoc partea Chişinăului şi susţine în toate modurile posibile aspiraţiile belicoase ale acestuia, aspiraţii distructive faţă de Transnistria, încălcând statutul său de mediator în formatul de negocieri „5+2′”, a declarat Lavrov.

Potrivit acestuia, Ucraina ridică fortificaţii la graniţa cu Transnistria, arătându-se gata să se amestece în situaţia de acolo, inclusiv militar, conform TASS.

„Dacă vorbim despre situaţia în general din Transnistria, desigur, aceasta s-a degradat ca urmare a politicii pe care guvernul moldovean, condus de preşedintele [Maia] Sandu, a decis să o urmeze. Această politică este vădit antirusă, antitransnistreană, dacă vreţi”, a declarat Lavrov în interviul pentru TASS.

Citeşte şi: Ucraina anunţă condiţiile negocierilor: Cum se va opri războiul şi care e condiţia PACII cu Putin

Evocând legea împotriva separatismului, votată recent la Chişinău, ministrul rus de externe a declarat că Moscova ” nu vede sentimente separatiste în Transnistria”. „Vedem la conducerea transnistreană o dorinţă puternică de a pune în aplicare acele acorduri care au fost încheiate în formatul ‘5+2’, care au ca scop o soluţionare deplină, reciproc acceptabilă privind statutul Transnistriei”, a afirmat şeful diplomaţiei ruse.

Serghei Lavrov a spus că formatul de negocieri ‘5+2’ (Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia şi OSCE, plus UE şi SUA, ca observatori) este în esenţă îngheţat.

„În mare măsură, la acest lucru a contribuit politica Occidentului, care a decis să ia ‘reglementarea’ în propriile mâini, să impună această reglementare Tiraspolului şi să susţină pe deplin politica de confruntare, mioapă şi de blocaj a preşedintelui Sandu”, a declarat Lavrov.

Acest interviu apare în contextul în care Chişinăul şi Occidentul acuză Rusia de un „război hibrid” în Republica Moldova pentru destabilizarea situaţiei cu scopul de a bloca parcursul european al republicii.

La 12 martie, poliţia de la Chişinău a anunţat arestarea membrilor unei reţele pe care o suspectează că ar fi orchestrată de Moscova. Se presupune că, pentru destabilizarea situaţiei, aceştia urmau să organizeze tulburări în timpul manifestaţiilor antiguvernamentale care zdruncină de mai multe luni capitala Republicii Moldova.

SUA au acuzat Moscova că „încearcă să slăbească guvernul Republicii Moldova”, cu scopul de a instala un guvern favorabil cauzei sale, conform AFP şi Reuters.

Citeşte şi: Cinci români au murit şi alţi patru sunt răniţi grav, după o urmărire transmisă pe Facebook VIDEO