Război în Ucraina. Imaginile care-l vor înfuria pe Vladimir Putin. Preşedintele rus vrea capul lui Zelenski VIDEO

Armata ucraineană postează o înregistrare video în care un pilot al unui avion de tip Mirage doboară o rachetă rusă de croazieră.
Viorel Dobran
27 nov. 2025, 16:44
Război în Ucraina. Imaginile care-l vor înfuria pe Vladimir Putin. Preşedintele rus vrea capul lui Zelenski VIDEO

Război în Ucraina. Armata lui Zelenski a postat pe reţele de socializare o înregistrare video în care un pilot doboară, la bordul unui avion de luptă francez de tip Mirage 2000-5F, o rachetă rusă de croazieră deasupra Ucrainei, relatează BFMTV.

Armata ucraineană a difuzat aceste imagini miercuri, în timp ce negocieri continuă cu privire la un plan american care vizează să pună capăt celor aproape patru ani de război cu Rusia.

Război în Ucraina. Atac dezlănţuit cu drone ruseşti în Zaporojie, 31 de blocuri avariate VIDEO

Aceasta nu este prima demonstraţie de forţă cu ajutorul unui avion de tip Mirage. Kievul anunţa în martie că a folosit pentru prima oară avioane de vânătoare franceze împotriva unui atac masiv al Rusiei cu 24 de rachete şi 100 de drone.

”Este de notat că avioanele franceze de vânătoare, care au ajuns în Ucraina de doar o lună, au participat pentru prima oară la respingerea unui atac aerian inamic”, anunţa atunci armata ucraineană.La începutul invaziei ruse, în 2022, Franţa era foarte prudentă în privinţa trimiterii de avioane de luptă Ucrainei.

Preşedintele francez Emmanuel Macron aprecia atunci că transferul unor astfel de avioane putea anterna o ”escaladare” a conflictului.

Poziţia Franţei s-a răsturnat la 6 iunie 2024. Şeful statului francez anunţa atunci în mod public că Frabnţa urma să transfere Ucrainei avioane de tip Mirgae 2000-5F.

Rusia atacă dezlănţuit Ucraina. Sirenele de război au răsunat la Kiev, au fost bombardate multe blocuri, sunt morţi şi răniţi VIDEO

Această răsturnare a situaţiei se explică prin presiuni ale aliaţilor europeni şi nevoia tot mai mare a Kievului de a-şi consolida capacităţile.

La 6 februarie, Sébastien Lecornu, la acea vreme ministru al Apărării, anunţa livrarea primelor avioane de acest tip Kievului, după mai multe luni de formare a unor piloţi ucraineni în Franţa.

Dintre cele 26 de avioane de care dispun Forţele Aeriene şi Spaţiale franceze, şase au fost cedate Ucrainei, potrivit unui raport bugetar al Adunării Naţionale.

La 17 noiembrie, Emmanuel Macron şi omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au semnat la Paris o scrisoare de intenţie care prevede achiziţionarea a 100 de avioane de tip Rafale de către Kiev.

Război în Ucraina. Opt bărbaţi, condamnaţi pe viaţă, de către un Tribunal Militar rus, cu privire la aruncarea în aer a Podului Crimeea în octombrie 2022

Opt bărbaţi au fost găsiţi vinovaţi de faptul că au făcut parte dintr-o ”grupare criminală organizată” care viza ”să comită un atentat” la podul care leagă Crimeea de Rusia, soldat cu cinci morţi, în octombrie 2022, anunţă Tribunalul Militar regional din Rostov-pe-Don, relatează AFP.

Explozia, care a avut loc la opt luni de la începutul ofensivei ruse la scară mare în Ucraina, a fost revendicată mai târziu de Kiev.

Podul, cu o lungime de 19 kilometri, inaugurat în 2018 de către preşedintele rus Vladimir Putin, este unul dintre simbolurile anexării Peninsulei ucrainene Crimeea în 2014.

Mai multe travee ale acestui pod rutier şi feroviar – reparat între timp – s-au surpat parţial la 8 octombrie 2022, în urma exploziei unui camion încărcat cu explozivi, care rula pe pod.

Deflagraţia uriaşă care a avut loc a declanşat incendierea a opt vagoane-cisternă cu produse petroliere şi a distrus două secţiuni ale podului rutier de beton.

Atacul s-a soldat cu cinci morţi – inclusiv şoferul camionului -, care a fost încărcat cu explozivi fără ca acesta să ştie, precizează într-un comunicat tribunalul.

Cei opt bărbaţi – care au pledat nevinovat – au fost judecaţi cu uşile închise începând din februarie. Alt atac, revendicat de asemenea de Kiev, a avariat podul cu ajutorul unor drone navale, în iulie 2023.

De atunci, autorităţile ruse au consolidat puternic supravegherea acestui pod, care permite trimiterea de trupe şi material militar în Crimeea anexată.

Liderul rus Vladimir Putin a declarat joi că actuala conducere ucraineană este nelegitimă şi nu are sens să semneze documente cu aceasta, informează Reuters.

Conducerea de la Kiev şi-a pierdut legitimitatea după ce a refuzat să organizeze alegeri la expirarea mandatului preşedintelui Volodimir Zelenski, a declarat Putin într-o conferinţă de presă susţinută la Bişkek, conform NEws.ro.  Kievul susţine că nu poate organiza alegeri în condiţiile în care se află sub legea marţială şi îşi apără teritoriul împotriva Rusiei.

Vladimir Putin a anunțat care este principala condiție pentru a accepta să încheie războiul

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat care este principala condiție pentru a accepta să încheie războiul din Ucraina. El le cere ucrainenilor să se retragă din Donețk și anunță că în caz contrar va continua luptele. Un trimis al lui Putin va negocia cu americanii în următoarele zile.

Președintele rus Vladimir Putin a promis că va pune capăt războiului dacă Forțele Armate Ucrainene se vor retrage din zonele neocupate ale regiunii Donețk, potrivit publicației ucrainene Focus. În caz contrar, Putin este gata să lupte până când va ocupa această parte a teritoriilor ucrainene.

Este prima reacție a liderului rus la planul de pace propus de americani. Declarația a fost făcută în timpul vizitei din Kârgâzstan. Putin a mai declarat că este gata să continue negocierile. Potrivit acestuia, planul va fi împărțit în patru părți, iar Medinski va fi din nou negociatorul principal. O altă idee avansată de liderul de la Kremlin arată că Rusia este gata să dea o promisiune fermă europenilor că nu va ataca alte țări din Europa.

Vladimir Putin a sosit în Kârgâzstan chiar în timp ce americanii anunțau că ucrainenii au acceptat oferta de pace redactată de experții SUA. Putin este însoțit de miniștri și oameni de afaceri, iar scopul vizitei în țara din Asia Centrală este consolidarea relațiilor bilaterale.

Înainte de consulta forma documentului acceptată de ucraineni, Moscova a declarat că ar putea respinge planul de pace dacă nu satisface cerințele cheie ale președintelui rus Vladimir Putin.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că se așteaptă ca americanii să respecte cerințele formulate de Putin la summitul din Alaska.

„Pentru că, dacă spiritul și litera acordului de la Anchorage sunt șterse, pe baza înțelegerilor cheie conținute în acesta, atunci, desigur, ne vom afla într-o situație fundamental diferită”, a spus Lavrov.

Planul inițial, în 28 de puncte, a fost revizuit la 19 puncte în urma discuțiilor dintre oficialii americani și ucraineni, care au avut loc la Geneva. La discuții au participat și negociatori ai țărilor europene. Noua propunere conține, printre altele, că „efectivul armatei ucrainene va fi limitat la 800.000 de soldați în timp de pace”. Propunerea inițială SUA-Rusia solicita o limită de 600.000 de soldați.Planul în 28 de puncte elaborat de americani și ruși cerea Ucrainei să renunțe la vaste teritorii, inclusiv la teritorii care nici măcar nu au fost cucerite de forțele ruse. Contrapropunerea europeană prevede că „negocierile privind schimburile teritoriale vor începe de la linia de contact” sau linia frontului.

Europenii doresc ca activele suverane ale Rusiei să rămână înghețate până când Moscova va plăti despăgubiri pentru daunele imense pe care le-a cauzat de la invazia sa pe scară largă.