Război în Ucraina. Ruşii au lovit Harkovul cu o bombă glisantă. 16 nave de luptă, desfăşurate de Rusia în Marea Neagră

UPDATE:  Ucraina a făcut sâmbătă un nou apel către Occident pentru a-i permite să lovească mai adânc în Rusia, după ce, cu o zi înainte, o întâlnire între liderii american şi britanic nu a produs nicio schimbare vizibilă în politica lor privind utilizarea armelor cu rază lungă de acţiune, potrivit AP.

„Terorismul rus începe la depozitele de arme, aerodromurile şi bazele militare din interiorul Federaţiei Ruse”, a declarat sâmbătă consilierul prezidenţial ucrainean Andrii Yermak. „Permisiunea de a lovi adânc în Rusia va accelera soluţia”.

Apelul reînnoit a venit în timp ce Kievul a declarat că Rusia a lansat mai multe atacuri cu drone şi artilerie în Ucraina peste noapte.

Oficialii ucraineni au solicitat în mod repetat aliaţilor să aprobe utilizarea armelor cu rază lungă de acţiune furnizate de Occident pentru a lovi ţinte aflate în interiorul teritoriului rus. Până în prezent, Statele Unite au permis Kievului să utilizeze armele furnizate de americani doar într-o zonă limitată din interiorul graniţei Rusiei cu Ucraina.

Alte articole

Atac cu drone şi rachete asupra Kievului. Ruşii au lăsat fără căldură şi electricitate capitala Ucrainei

Centrala de la Cernobîl a rămas fără toate sursele exterioare de energie în urma atacurilor rusești de marți dimineață

Se credea că discuţiile privind permiterea atacurilor cu rază lungă de acţiune se aflau pe masă la întâlnirea de vineri dintre preşedintele american Joe Biden şi prim-ministrul britanic Keir Starmer la Washington D.C., însă nu a fost anunţată nicio decizie imediat după întâlnire.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut presiuni asupra SUA şi a altor aliaţi pentru a permite forţelor sale să utilizeze arme occidentale pentru a ţinti baze aeriene şi puncte de lansare mai îndepărtate, în timp ce Rusia a intensificat atacurile asupra reţelei de electricitate şi a utilităţilor din Ucraina înainte de iarnă.

El nu a comentat în mod direct reuniunea de sâmbătă dimineaţa, dar a declarat că peste 70 de drone ruseşti au fost lansate în Ucraina peste noapte. Forţele aeriene ucrainene au declarat ulterior că 76 de drone ruseşti au fost reperate, dintre care 72 au fost doborâte.

„Trebuie să ne consolidăm apărarea aeriană şi capacităţile cu rază lungă de acţiune pentru a ne proteja poporul”, a scris Zelenski pe reţelele de socializare. „Lucrăm la acest lucru cu toţi partenerii Ucrainei”.

În timpul altor atacuri nocturne, o persoană a fost ucisă de tirurile de artilerie ruseşti, infrastructura energetică fiind vizată în regiunea Sumî din Ucraina. Un şofer în vârstă de 54 de ani a fost ucis şi alte şapte persoane au fost spitalizate, a declarat Ministerul Energiei din Ucraina.

Războiul din Ucraina, ziua 934. Activiştii cer Bundestagului să recunoască deportarea tătarilor din Crimeea drept genocid, iar Kievul şi Varşovia raportează formarea Legiunii ucrainene în Polonia

Un total de 16 nave ruseşti au fost desfăşurate în Marea Neagră începând din dimineaţa zilei de 14 septembrie, inclusiv 7 purtătoare de rachete echipate cu rachete de croazieră Kalibr, cu o capacitate totală de tragere de până la 48 de rachete, anunţă Marina Ucraineană, potrivit Ukrainska Pravda.

SUA anunţă aprobarea provizorie a vânzării avioanelor de luptă F-35 de ultimă generaţie către România. Precizările MApN

Statul Major General: Rusia a pierdut 632.630 de soldaţi de la începutul războiului

Rusia a pierdut 632 630 de soldaţi de la începutul invaziei sale la scară largă din Ucraina, la 24 februarie 2022, a raportat Statul Major al Forţelor Armate ale Ucrainei la 14 septembrie.

Acest număr include 1 210 pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi. Crucea Roşie a suspendat operaţiunile din Dnipro în urma atacului care i-a ucis angajaţii

Ruşii au lovit Harkovul cu o bombă glisantă

Miniştrii de externe ai Ucrainei şi Poloniei, Andrii Sybiha şi Radosław Sikorski, au discutat în cadrul unei conferinţe de vineri despre progresele înregistrate în crearea Legiunii ucrainene pe teritoriul polonez, notează Ukrainska Pravda.

Potrivit ministrului ucrainean de externe Sybiha, formarea Legiunii ucrainene, prevăzut de acordul bilateral de securitate semnat de către cele două ţări, necesită „măsuri practice adecvate prin intermediul ministerelor apărării”.

„Acestea se află acum în faza de finalizare şi, dat fiind că este o chestiune sensibilă, după ce măsurile pregătitoare necesare vor fi finalizate, acest proiect va intra în practică”, a adăugat Sybiha.

Scandalul ucrainean anulează un film rusesc de propagandă la un festival canadian

Festivalul Internaţional de Film de la Toronto (TIFF) a decis să anuleze toate proiecţiile ulterioare ale filmului documentar „Russians at War”, conform unei declaraţii publicate la 12 septembrie, scrie Kyiv Post.

Filmul, regizat de Anastasia Trofimova, a fost proiectat la începutul lunii septembrie la Festivalul de Film de la Veneţia, unde a fost denunţat de guvernul ucrainean ca fiind o operă flagrantă de propagandă.

Ucrainei ar trebui să i se permită să lovească adânc în interiorul Rusiei – premierul Canadei

Canada susţine dreptul Ucrainei de a lovi obiective militare de pe teritoriul Rusiei cu arme cu rază lungă de acţiune, anunţă premierul canadian Justin Trudeau, potrivit Ukrinform.

Putin amenință, din nou, NATO, dacă țările occidentale vor permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă: ”Ar însemna că NATO e în război cu Rusia”

„Canada sprijină pe deplin utilizarea de către Ucraina a armamentului cu rază lungă de acţiune pentru a preveni şi a interzice capacitatea continuă a Rusiei de a degrada infrastructura civilă ucraineană şi, mai ales, de a ucide civili nevinovaţi în războiul lor nedrept”, a declarat el.

Trudeau a subliniat că „Ucraina trebuie să câştige acest război împotriva Rusiei” şi a promis sprijin suplimentar ţării.

Activiştii cer Bundestagului să recunoască deportarea tătarilor din Crimeea drept genocid
Activiştii strâng voturile oamenilor pentru o petiţie adresată Bundestagului (Parlamentului german) pentru a recunoaşte deportarea tătarilor din Crimeea în 1944 drept genocid, informează Ukrinform.

Petiţia a fost iniţiată de Centrul Cultural Crimeean „KERMEN” (Krimer-Kulturzentrum „KERMEN”), cu sediul în Germania.

La 18 mai 1944, din ordinul lui Stalin, populaţia indigenă din Crimeea, Crimeenii (tătarii din Crimeea), au fost deportaţi cu forţa. Peste 46% dintre crimeeni (tătari din Crimeea) au murit în primii ani ai deportării din cauza foametei, a bolilor, a muncii grele şi a condiţiilor de viaţă inumane.