Războiul din Ucraina ar putea ajunge între graniţele NATO. Polonia vrea să doboare rachete ruseşti chiar dacă nu se află pe teritoriul său

Polonia vrea să poată doborî rachetele ruseşti care o ameninţă atunci când acestea se află deasupra Ucrainei. NATO se teme că va fi târâtă şi mai mult în conflict.
Filip Stan
02 sept. 2024, 18:31
Războiul din Ucraina ar putea ajunge între graniţele NATO. Polonia vrea să doboare rachete ruseşti chiar dacă nu se află pe teritoriul său

Războiul din Ucraina s-ar putea exinde. Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a confirmat luni într-un interviu pentru Financial Times că Varşovia doreşte să aibă dreptul de a doborî rachetele ruseşti care ameninţă teritoriul Poloniei în timp ce acestea încă se află deasupra Ucrainei.

„A fi membru al NATO nu înlocuieşte responsabilitatea fiecărei ţări de a-şi proteja propriul spaţiu aerian – aceasta este datoria noastră constituţională ”, a declarat ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski pentru Financial Times (FT). „Personal, sunt de părere că, atunci când rachetele ostile sunt pe punctul de a intra în spaţiul nostru aerian, ar fi legitim să ne apărăm pentru că, odată ce au intrat în spaţiul nostru aerian, riscul ca resturile să rănească pe cineva devine semnificativ”, a spus el.

Senatul a adoptat proiectul de lege privind donarea unui sistem Patriot către Ucraina

Aceste declaraţii vin la o săptămână după ce un „aparat zburător” – probabil o dronă rusească de origine iraniană – a intrat pe teritoriul Poloniei în momentul unor lovituri ruseşti masive asupra Ucrainei vecine. Pierdută de radar, drona nu a fost încă găsită.

Varşovia a raportat cel puţin alte două cazuri de rachete ruseşti care au intrat pe teritoriul polonez în trecut. Luni, în urma unui nou val de lovituri ruseşti masive împotriva Ucrainei, forţele aeriene poloneze şi-au mobilizat din nou avioanele.

Dronele ruseşti s-au abătut recent şi asupra spaţiului aerian al României, menţionează Financial Times.

Potrivit lui Radoslaw Sikorski, Kievul este în favoarea unor astfel de operaţiuni propuse de Varşovia. „Ucrainenii ne-au spus: Sunteţi bineveniţi”, a declarat el pentru FT .

Polonia a semnat un acord bilateral de securitate cu Ucraina la începutul acestei veri, în care cele două ţări s-au angajat să examineze „fezabilitatea unei posibile interceptări în spaţiul aerian al Ucrainei a rachetelor şi UAV-urilor lansate în direcţia teritoriului Poloniei, în urma procedurilor necesare convenite de statele şi organizaţiile implicate”.

Radoslaw Sikorski a discutat problema cu secretarul general demisionar al NATO, Jens Stoltenberg, în martie, dar, potrivit unui oficial de rang înalt al NATO, Stoltenberg a „reamintit atunci că NATO şi-a sporit considerabil vigilenţa şi şi-a consolidat poziţiile pe flancul estic al Alianţei, în special în Polonia”.

Ucraina cere României să-i livreze sistemul Patriot promis: „Plătim toate aceste întârzieri cu pierderi de vieți omenești”

NATO se teme că propunerea Poloniei ar putea să o antreneze şi mai mult în războiul ruso-ucrainean. Unii oficiali occidentali spun că o astfel de politică ar estompa liniile roşii privind intervenţia occidentală şi ar putea provoca represalii din partea Rusiei.

Kievul a făcut presiuni asupra aliaţilor săi occidentali pentru a se implica mai mult în război, inclusiv prin furnizarea de acoperire aeriană deasupra vestului Ucrainei de la baterii situate pe teritoriul NATO. De asemenea, a făcut presiuni repetate asupra aliaţilor săi pentru a impune o zonă de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei.

NATO a respins astfel de apeluri, afirmând că ar putea intra în conflict direct cu forţele ruse. Mircea Geoană, adjunctul secretarului general al NATO, a declarat pentru FT: „Trebuie să facem tot ce putem pentru a ajuta Ucraina şi să facem tot ce putem pentru a evita escaladarea. Şi aici linia NATO este consecventă încă de la începutul războiului. Desigur, respectăm dreptul suveran al fiecărui aliat de a-şi asigura securitatea naţională. Dar, în cadrul NATO, ne consultăm întotdeauna înainte de a intra în ceva care ar putea avea consecinţe asupra noastră a tuturor – iar aliaţii noştri polonezi au fost întotdeauna impecabili în consultări în interiorul alianţei”, a adăugat Geoană.

Cu toate acestea, mulţi ucraineni sunt încrezători că poziţia NATO va evolua. „Am văzut că unele linii roşii pot fi mutate”, a declarat Mîkola Nazarov, analist de securitate în cadrul think-tank-ului Globsec din Kiev, referindu-se la deciziile capitalelor occidentale de a trimite rachete cu rază lungă de acţiune, tancuri moderne şi avioane de luptă F-16.

„Ucrainenii fac multe presiuni pentru a permite Poloniei să intervină şi pentru că Ucraina nu are resursele aeriene pentru a-şi acoperi bine tot teritoriul, în special acum în vestul Ucrainei”, a explicat analistul.

Pe de altă parte, în interviul pentru FT, Sikorski a declarat că este prea devreme pentru a judeca succesul militar al incursiunii Ucrainei în regiunea Kursk din vestul Rusiei, care a început pe 6 august. Dar el a salutat ofensiva ca o modalitate de a-i produce un şoc preşedintelui rus Vladimir Putin şi de a-i arăta că „victima nu face întotdeauna ceea ce te aştepţi”. Sikorski a adăugat: „Nu doar Ucraina, ci întregul Occident ar trebui să îl ţină pe Putin în dezechilibru, iar una dintre greşelile pe care partea noastră le-a făcut în mod constant a fost să îi spună lui Putin în avans ce vom face sau nu – şi de aceea rezultatul acestei incursiuni este mult mai bun decât contraofensiva de anul trecut, care a fost atât de uşor de anticipat şi, prin urmare, de pregătit”, a arătat şeful diplomaţiei poloneze.

Înaintea alegerilor prezidenţiale din SUA, Sikorski a sugerat că politicienii europeni ar trebui să facă mai mult pentru a convinge publicul american şi politicienii săi că Europa nu a rămas în urmă în ceea ce priveşte contribuţia la securitatea internaţională. „Avem o poveste bună de spus: nu numai că cheltuim mai mult pentru apărare, dar, de fapt, cheltuim mai mult pentru Ucraina decât Statele Unite”, a spus el, adăugând la cheltuielile militare ajutorul financiar şi umanitar mai mare furnizat de Europa.

DailyBusiness
Inflația a urcat la 6,61% în septembrie 2026. Chiriile s-au scumpit cu aproape 40%, iar motorina și benzina, cu peste 28%
Spynews
Ce a făcut sora Valentinei, femeia găsită moartă într-o valiză, la câteva săptămâni de la decesul acesteia. Gestul care a emoționat o țară întreagă
Fanatik.ro
„Poate să ia Rapid titlul?”. Ce răspuns a dat Șumudică și cum a analizat lupta la play-off
Capital.ro
Ar putea hackerii să ajungă până în frigiderul tău? Ce riscuri ascund electrocasnicele conectate la internet
Playtech.ro
Ce sunt gropile misterioase apărute pe Calea Crângași. Răspunsul lui Ciprian Ciucu a stârnit reacții: „Și eu credeam la fel”
Adevarul
„Ne-au măcelărit!”. Candidații pentru posturile de director de școală, surprinși de subiectele de la prima probă. 69% rată de promovare
wowbiz.ro
Amenzi de până la 50.000 de lei pentru românii care își închid balconul fără acte. În ce condiții se poate dubla impozitul pe apartament
Economica.net
Un nou model Dacia. Va fi electric şi nu e Spring
kanald.ro
Cod galben de vânt puternic în mare parte din țară! Zonele în care rafalele ajung până la 80 de km/h
iamsport.ro
”Sper să câștige campionatul!”. Banciu a numit echipa căreia îi ține pumnii în SuperLiga
MediaFlux
Avertismentul lui Traian Băsescu privind Guvernul: Mă tem că au mai rămas doar două soluţii pentru a avea guvern cu o oarecare stabilitate
stirilekanald.ro
VIDEO UPDATE Călin Georgescu află marți dacă scapă de închisoare. Fostul candidat la prezidențiale a fost dus la DIICOT