RCA 2023. Termenul maxim de intrare in vigoare pentru contractele RCA s-a dublat, de astazi – 21 august 2023, de la 30 de zile, la 60 de zile, odata cu publicatea actului normativ in Monitorul Oficial. Scopul modificarii este de a facilita incheierea contractelor si pentru a raspunde unei cereri crescute de polite RCA in piata.
Astfel, la articolul 13 din Norma Autoritatii de Supraveghere Financiara nr. 20/2017 privind asigurarile auto din Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 624 din 1 august 2017, cu modificarile si completarile ulterioare, alineatul (12) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(12) Asiguratorii RCA incheie contracte RCA a caror valabilitate incepe la cel mult 60 de zile dupa data emiterii acestora.”
Recent, Consiliul Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) a adoptat modificarea Normei 20/2017 privind asigurarile auto din Romania, dupa ce a stat in dezbatere publica, aceasta fiind publicata luni in Monitorul Oficial, moment in care intra in vigoare.
Conform Notei de prezentare a proiectului, aceasta masura va permite in primul rand asiguratilor posibilitatea incheierii din timp a contractelor RCA dar si asiguratorilor RCA sa incheie contracte RCA intr-un termen suficient de lung astfel incat sa poata fi absorbita la nivel de piata o eventuala cerere ridicata de incheiere a contractelor RCA.
Aceasta propunere vine cu mai mult de o luna inainte ca politele EUROINS (companie aflata in proces de faliment) sa expire. Mai exact, politele RCA emise de EUROINS inceteaza de drept pe data de 8 septembrie si, prin urmare, este necesara incheierea unor polite noi. Insa, aceasta data ar putea fi prelungita cu 3 luni, pana in decembrie, conform unui proiect OUG publicat de Ministerul Finantelor.
Astfel, asigurarile vor mai fi valabile pana pe 8 decembrie 2023, cu exceptia celor de garantii, care vor ramane active pana pe 7 februarie 2024.
Noul termen urmeaza sa fie aprobat de Guvern prin Ordonanta de Urgenta.
Românii care dețin trotinete electrice care au o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h ar putea fi obligați să le asigure RCA chiar din acest an, potrivit unor modificări legislative pregătite de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), pentru transpunerea unei Directive UE care modifică legislația RCA.
O directivă UE (Directiva 2021/2118/CE) care va modifica legislația RCA și care ar trebui transpusă în legislația națională chiar în acest an prevede redefinirea termenului de „vehicul” astfel încât obligația asigurării RCA să se extindă și la anumite trotinete electrice, susțin pentru HotNews.ro oficialii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Directiva UE trebuie implementată în legislația națională până la data de 23 decembrie 2023, iar ASF va include aceste dispoziții în proiectul de lege privind modificarea legii RCA la care lucrează în prezent.
Deși în textul Directivei UE nu este precizat în mod clar termenul „trotinetă electrică”, ASF susține că pentru anumite trotinete electrice se va introduce asigurarea obligatorie RCA.
Iată motivarea ASF:
„Directiva 2021/2118/CE de modificare a Directivei 2009/103/CE privind asigurarea de răspundere civilă auto și controlul obligației de asigurare a acestei răspunderi, modifică definiția vehiculului, definiție ce este în legătură obligația statelor membre de a introduce o obligație de asigurare pentru acestea.
Astfel, se definește vehiculul după cum urmează:
vehicul:
(a) orice autovehicul (n.a vehicul cu motor) acționat exclusiv în mod mecanic pe uscat, dar care nu se deplasează pe șine, cu:
(b) orice remorcă destinată utilizării cu un vehicul menționat la litera (a), indiferent dacă este cuplată sau necuplată.
Fără a aduce atingere literelor (a) și (b), vehiculele pentru scaune rulante destinate exclusiv utilizării de către persoanele cu dizabilități fizice nu sunt considerate vehicule în sensul prezentei directive;
Așadar, în transpunerea legislației europene în legislația națională din România nu vorbim de introducerea obligației de asigurare pentru orice fel de trotinetă electrică, ci doar pentru acelea care se încadrează în criteriile tehnice de mai sus.
Pentru celelalte trotinete sau vehicule care nu se încadrează în aceste criterii există opțiunea încheierii unei asigurări facultative ce acoperă răspunderea proprietarului sau a conducătorului, aceasta în măsura în care în mod voluntar proprietarii acestora vor dori încheierea unor astfel de contracte.”, au precizat pentru HotNews.ro oficialii ASF.
Exprimarea „autovehicul acționat exclusiv în mod mecanic” este foarte neclară în Directiva UE, cu atât mai mult cu cât în preambulul aceluiași act normativ se spune că prevederile nu ar trebui să se aplice vechiculelor electrice ușoare care nu sunt incluse în definiția noțiunii de „vehicul” ar trebui excluse din domeniul de aplicare al Directivei 2009/103/CE.
În Codul rutier spre exemplu, trotineta electrică este definită ca un vehicul echipat cu motor electric a cărui viteză maximă prin construcție este mai mare de 6 km/h, dar nu depășește 25 km/h. Multe trotinete electrice au însă viteze mai mari de 30 km/h ori 50 km/h.
Surse care au dorit să-ți păstreze anonimatul au precizat pentru HotNews.ro că obligativitatea RCA va viza orice mijloc de transport cu propulsie proprie care are viteză mai mare de 25 km/h.
Astfel, în proiectul de lege de modificare a legii RCA, transmis de ASF către Ministerul de Finanțe, termenul de vehicul este definit astfel:
„vehicul – bun care reprezintă:
Proiectul de lege privind modificarea legislației RCA elaborat de ASF ar urma să fie scos în consultare publică de Ministerul de Finanțe în perioada următoare, pentru a fi adoptat de Guvern și transmis Parlamentului.
Până la obligativitatea unei asigurări RCA, oficialii ASF au explicat că în prezent există produse de asigurare a vehiculelor electrice neînmatriculabile (inclusiv trotinete):
1. Produse de asigurare facultativă, cu o perioadă de valabilitate de 12 luni, prin care sunt asigurate:
2. Produse de răspundere civilă a persoanelor fizice (răspundere civilă delictuală), prin care sunt acoperite daunele rezultate din utilizarea bicicletelor şi/sau trotinetelor electrice.
Perioada de valabilitate este anuală, iar limitele de răspundere se stabilesc la cererea asiguratului.
ASF a mai precizat că „tarifele de primă pentru aceste asigurări facultative sunt stabilite de asigurători în baza analizelor de risc ale asigurătorilor, a criteriilor actuariale și a bazelor statistice”. Autoritatea a mai menționat că nu deține detalii referitoare la câte astfel de contracte sunt în piața de asigurări.
Conducătorii de trotinete electrice din România au provocat peste 2.600 de accidente în ultimii 5 ani și primele 6 luni din acest an, cele mai multe fiind în București, Cluj-Napoca, Iași, Constanța și Galați, consecințele fiind 20 de morți, 373 de răniți grav și 2.363 de răniți ușor, arată datele Inspectoratului General al Poliției Române.
Datele Poliției arată că din 2018 și până în primele 6 luni ale acestui an au avut loc 2.953 de accidente rutiere în care au fost implicate trotinete electrice, consecințele fiind 23 de morți, 399 de răniți grav și 2.651 de răniți ușor.
Anul trecut au avut loc 1.339 de accidente în care au fost implicate trotinete electrice, aproape dublu decât în 2021 când au fost 707 accidente.
În primele șase luni din acest an au avut loc deja 407 de astfel de incidente soldate cu 2 morți, 46 de răniți grav și 373 de răniți ușor.
Peste 90% din cele 2.953 de accidente în care au fost implicate trotinetele electrice în perioada menționată, respectiv 2.662 de accidente, au fost provocate prin nerespectarea regulilor rutiere de către conducătorii de trotinete electrice, mai arată datele IGPR.
Consecințele acestor accidente: 20 de morți, 373 de răniți grav și 2.363 de răniți ușor.
Doar în primele șase luni din acest an au avut loc 365 de accidente rutiere provocate prin nerespectarea regulilor de circulație de cei care conduc trotinete electrice, consecințele fiind 2 morți, 42 de răniți grav și 332 de răniți ușor, arată datele Inspectoratului general al Poliției Române.
Capitala este lider detașat la numărul de accidente în care sunt implicate trotinete electrice, cu peste 1.600 de accidente în perioada menționată, urmată de Cluj-Napoca (152 de accidente), Iași (99 de accidente), Constanța (71 de accidente) și Galați (65 de accidente).
În București, cele mai multe accidente au avut loc în Sectorul 1 (481 de accidente), urmările fiind 88 de răniți grav și 404 de răniți ușor.
Pe de altă parte, în Cluj-Napoca au avut loc 152 de accidente soldate cu 2 morți, 22 de răniți grav și 136 de răniți ușor.