Reacția ANI, după decizia CCR: Poate încălca toate angajamentele asumate de România în ultimii 20 de ani

„Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică. Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO). De asemenea, decizia CCR de astăzi poate conduce la anularea publicării declarațiilor de avere și de interese pe care Agenția le menține pe pagina sa de Internet, în raport cu argumentația Curții Constituționale”, potrivit unui comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, portalul ANI numără astăzi peste 12 milioane de declarații publicate în baza art. 6 alin. (1) lit. d) și art. 12 alin. (6), articole care astăzi au fost declarate neconstituționale.

Care sunt prevederile considerate neconstituționale de CCR

ANI prezintă prevederi legale din Legea nr. 176/2010 declarate neconstituționale prin Decizia CCR de joi:

Art. 3 alin. (2) – Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.

Alte articole

Premierul interimar Cătălin Predoiu, despre decizia CCR privind secretizarea averilor: Cu când mai puţină transparenţă în viaţa publică, cu atât mai rău

George Simion revine după decizia CCR: ”Scoate orice urmă de transparență și instaurează dictatura”

Art. 6 alin. (1) lit. d) – Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere și declarațiile de interese au obligația să se înregistreze în această calitate pe e-DAI și au următoarele atribuții: (…) d) asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a instituției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii;

Soţii şi copiii aleşilor nu mai trebuie să-şi declare veniturile, decide CCR. Curtea consideră că această practică încalcă dreptul la viaţă privată

Art. 12 alin. (6) – Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii

De asemenea, sunt prezentate efecte cu privire la angajamentele internaționale ale României:

Poate duce la încălcarea obligațiilor ce decurg din Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC – caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare). Potrivit art. 8 alin. (5) al Convenției, „Fiecare stat parte se străduiește, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme care să-i oblige pe agenții publici să declare autorităților competente toate activitățile exterioare, orice ocupație, orice plasamente, orice bunuri și orice dar sau avantaj substanțial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcțiile lor de agent public”;

Poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce privește îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esențial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la „consolidarea guvernanței publice, integritatea și sporirea eforturilor de combatere a corupției”;

Poate anula progresele făcute de România în exercițiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privința declarațiilor de avere și de interese: „Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor și intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere și care este supravegheat de către Agenția Națională de Integritate” (Runda a IV-a) și „România are în vigoare un sistem solid pentru declararea averilor și intereselor” (Runda V-a);

Decizii CEDO prin care publicarea declarațiilor de avere nu încalcă dreptul la viață privată
Publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată, potrivit mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului:

În cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2428/05), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat să depună declarația de avere, susținând că obligația de a divulga detalii privind situația sa financiară și portofoliul de proprietăți impusă de legislație încalcă articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea a constatat că obligația de a depune declarația și publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerință în dreptul la viață privată, dar că aceasta a fost justificată și că sfera cuprinzătoare a informațiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare:

Curtea „consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispozițiile contestate își vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situației financiare a consilierilor … că obligația suplimentară de a declara informații privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soțului/soției unui consilier.” Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aprobat, de asemenea, publicarea și accesul pe internet la declarații, argumentând că „publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declarații face ca accesul la astfel de informații să fie eficient și ușor. Fără un astfel de acces, obligația nu ar avea nicio importanță practică sau incidență reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic”.

Nicușor Dan cere reformarea CCR și pune tunurile pe evazioniști: ”România are nevoie de reforme temeinice”

De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieții private a personalităților publice, după cum se afirmă în decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara și Iltalehti împotriva Finlandei). Limitele de ingerință în viața privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informații despre acestea, sunt mai largi în comparație cu cele ale persoanelor private fără statut public.

Curtea Constituțională a decis că declarațiile de avere și nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor și a declarat neconstituțional articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere. Decizia CCR nu poate fi atacată, fiind definitivă și obligatorie.

Societatea civilă, reacţii dure la decizia CCR

Activistul Valeriu Nicolae a declarat pentru FANATIK că decizia CCR de joi este nici mai mult nici mai puțin decât „o mizerie” și riscă să aducă partidele extremiste la putere în România. Acesta spune că prin decizia de azi, orice demnitar își poate ascunde fără probleme averea ilicită.
„E o mizerie ce-au făcut. Practic oricine va putea să-și ascundă averile folosindu-se de nevastă sau de copii fără niciun fel de problemă. Pui totul pe numele nevestei și asta e. Până acum noi am prin zeci de parlamentari care nu puteau să-și justifice averile. Acum nu mai ai ce să le faci.

Se pare că CCR-ul își dorește cu orice preț să distrugem democrația asta și să aducem la putere un partid extremist. Asta e, se pișă pe noi. Oribil ce-au făcut. E rezultatul unei Curți Constituționale în care toți au fost puși acolo de nemernicii care ne-au condus. Acolo nu s-a ajuns pe merit. S-a ajuns ca să protejeze mafioții. E infect ce au făcut”, a declarat, pentru FANATIK, Valeriu Nicolae.

Decizia privind publicarea pe site-ul ANI a fost luată cu majoritate, existând două opinii contrare, însă decizia privind averile soților a fost luată cu unanimitate.

„E o mârșăvie. Este un ultragiu la adresa bunului simț. Autorul e capul CCR. Știu că Nicușor Dan nu va pune un psd-ist la Curte. Vedem ce se întâmplă și al CSM cu concursurile pentru șefia ÎCCJ și a Inspecției Judiciarie, totul pe repede înainte când avem un nou președinte. Sistemul dă din picioare. După ce atâtea milioane de oameni au votat pentru schimbare. De câte ori să le mai repetăm acestor indivizi că nu se mai poate așa, că oamenii s-au săturat”, a declarat, pentru FANATIK, și politologul Cătălin Avramescu.

Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), este de părere că această decizie a CCR reprezintă o lovitură pentru presa din România dar și pentru cetățenii României în condițiile în care impune noi limite transparenței.

„Este un uriaș pas înapoi în ceea ce privește transparența, mai ales într-o perioadă în care partidele au marșat în campaniile electorale cu lupta împotriva corupției, într-o perioadă în care inclusiv programul prezidențial prevede transparență și astuparea tuturor canalelor prin care se scurg banii publici.

Pentru mass-media este o lovitură în plex. Investigațiile vor fi mai complicate. Este ca și cum ar încuraja corupția, pentru că presa nu mai are acces lesnicios la aceste informații. Nu am nicio îndoială că jurnaliștii de investigații au propriile surse de a ajunge la aceste informații, dar viața jurnaliștilor a devenit mai complicată, așa cum a devenit mai complicată viața plătitorului de taxe. Pentru că transparența nu este doar pentru mass media, transparența este pentru toți cetățenii”, a declarat  Ioana Avădani.

Ioana Avădani susține că momentul deciziei, la doar câteva zile după investirea unui președinte care și-a propus reforme profunde în instituțiile statului și a avut un program anti-corupție, este un semnal cât se poate de clar al forțelor ce vor sta în fața acestui președinte. Decizia de azi a CCR a pornit de la o speță din 2019, iar judecătorul raportor a fost Marian Enache, care urmează să se pensioneze peste două săptămâni.

„Asta ne spune o poveste, că poate președintele este prea reformator pentru anumite pături din structurile administrației și că acum se face damage control încercând să se pună frână elanului reformator pe care eventual l-ar putea inspira președintele”.

O cerință din MCV
Legea ANI a fost elaborată ca parte a Mecanismului de Cooperare și Verificare cu Uniunea Europeană. Elena Calistru, director al ONG-ului Funky Citizens, subliniază că prevederile legale din această lege au fost asumate de către statul român în cadrul MCV și au fost citate pentru închiderea acestui capitol. Ea este de părere că dacă Legea ANI devenise a lege fără dinți, iar decizia curții reprezintă doar ultimul cui în coșciugul obligațiilor de transparență asumate de România.

„E important să avem o reacție a Parlamentului cât mai rapidă. Apoi, e vorba de obligațiile pe care noi ni le-am asumat în cadrul MCV. Doar pentru că acest capitol s-a închis nu înseamnă că noi nu trebuie să mai respectăm standardele de acolo. Sunt parte din tot ce înseamnă legislație europeană și standarde pe justiție și anticorupție. România și-a asumat chestiuni foarte specifice cum ar fi chiar acest portal, și a fost menționat când a fost ridicat MCV-ul.

E un context politic evident, și faptul că vorbim de un judecător care se află la final de mandat. Acum au pus efectiv bomboana pe colivă. Au demantelat încetul cu încetul tot ce ținea de bucata asta de integritate. E nevoie de o reacție rapidă pentru a reface acest cadru, pentru că problema nu este doar la bucata asta.

Oricum ANI nu mai funcționa. Nu mai are greutatea de acum câțiva ani și de aceea acum vorbim doar de ultimul cui bătut în coșciugul instituției”, a declarat, pentru FANATIK, Elena Calistru.

Alte voci din societatea civilă au subliniat că România își încalcă astfel obligațiile asumate în procesul de aderare la OECD. Practic, vorbim de o decizie ce va afecta direct economia națională și populația acestei țări.

„CCR a distrus declarațiile de avere și de interese – singurul instrument de control civic împotriva corupției și a dat liber îmbogățirii netransparente și ilicite. Decizia CCR reprezintă un regres în materia statului de drept și integrității publice și o desconsiderare a angajamentelor internaționale ale României.

Decizia va avea un impact profund defavorabil României în relație cu Uniunea Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, unde aspirăm să devenim membri. Decizia întoarce România în anul 2010 și anulează 15 ani de eforturi anticorupție. Decizia vine într-un context extrem de defavorabil democrației din România, care a anulat alegerile în 2024, și transmite un semnal extrem de prost cetățenilor care au ales un stat de drept și democrația”, a susținut și Radu Nicolae,  președintele Asociației pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă, una dintre multele organizații non-guvernamentale care au cerut Curții să respecte standardele de transparență internațională și să nu declare neconstituționale articolele în cauză.