CCR secretizează averile demnitarilor! Soţii şi copiii aleşilor nu mai trebuie să-şi declare veniturile. Curtea consideră că această practică încalcă dreptul la viaţă privată

CCR a decis că prevederile legale potrivit cărora declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt neconstituţionale, admiţând astfel o sesizare vizând articole ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. ”Determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct”, a argumentat Curtea. De asemenea, declaraţiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând ”concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal”, dar şi prevederea din Constituţie potrivit căreia ”autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”. Decizia Curţii produce efecte pentru viitor şi nu priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial.

Reacția ANI, după decizia CCR: Poate încălca toate angajamentele asumate de România în ultimii 20 de ani

Decizia CCR vizează articolele 3 alin. (2) și 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. Acestea obligau persoanele aflate în funcții publice să declare inclusiv veniturile și proprietățile membrilor de familie și să accepte publicarea acestor informații pe site-urile instituțiilor de stat.

Cazul care a dus la sesizarea CCR

Excepția a fost ridicată în dosarul nr. 45/301/2018, aflat pe rolul Tribunalului București, în care Dumitrița Laura Chițan, funcționar public, a contestat o sancțiune aplicată de Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru presupuse nereguli în completarea declarației sale de avere. Chițan a susținut în fața instanței că obligarea la declararea veniturilor soțului și copiilor încalcă dreptul la viață privată, prevăzut de articolul 26 din Constituția României.

Alte articole

Nicuşor Dan, despre situaţia CCR: „Nu vreau să punem în general patimă, pentru că patima naşte ură şi ura nu e bună în societate”

CALCULE Pensii 2026. Se anunţă dezastru, venituri mai mici decât cele din contribuții, se pierd şi 2.250 de lei

Potrivit acesteia, declarația de avere este un act personal, iar membrii familiei nu ar trebui forțați să-și dezvăluie veniturile sau bunurile personale, neavând statut de persoane publice. De asemenea, Chițan a atras atenția asupra riscurilor generate de publicarea acestor declarații, chiar și parțial anonimizate, care ar putea permite identificarea locației bunurilor sau a identității membrilor familiei. Ea a invocat și Decizia CCR nr. 615/2006, care stabilea că salariul concret al unei persoane ține de viața privată și nu reprezintă un interes public.

Tribunalul București a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale, considerând că prevederile contestate au legătură directă cu litigiul și că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de lege. Deși instanța a considerat în fond că prevederile legale sunt constituționale, CCR a decis în sens contrar.

Argumentele CCR și impactul deciziei

Potrivit unor surse apropiate Curții, raportorul în acest dosar ar fi fost chiar președintele instituției, Marian Enache, iar decizia a fost pronunțată cu o majoritate confortabilă. CCR a apreciat că obligația de a declara bunurile și veniturile membrilor de familie aduce o atingere disproporționată dreptului la viață privată și că această măsură nu este justificată, chiar dacă are un scop legitim – prevenirea corupției și asigurarea transparenței.

Decizia va avea un impact major asupra activității Agenției Naționale de Integritate, care își bazează o parte importantă din anchete pe analiza patrimoniului familiei unui funcționar public. În multe cazuri, bunurile de valoare sunt trecute pe numele soțului sau copiilor, tocmai pentru a evita verificarea.

Eliminarea obligației de a declara aceste informații ar putea reduce semnificativ capacitatea ANI de a depista conflicte de interese, falsuri în declarații sau cazuri de îmbogățire nejustificată. Totodată, modificările legislative ce se vor impune ca urmare a deciziei CCR ar putea duce la revizuirea normelor privind publicarea declarațiilor și la extinderea protecției datelor cu caracter personal.

Pe de altă parte, hotărârea Curții este văzută de unii ca un pas înainte în protejarea autonomiei personale a membrilor familiei, care nu mai sunt obligați să participe involuntar la obligațiile administrative ale titularului de funcție publică.

Pentru punerea în aplicare a deciziei CCR, Parlamentul va trebui să modifice Legea nr. 176/2010 în concordanță cu hotărârea instanței constituționale. Până atunci, toate instanțele din țară și instituțiile publice trebuie să respecte această interpretare, iar ANI va fi nevoită să își ajusteze metodologia de lucru.

Citeşte şi: Mario Iorgulescu ar putea scăpa de închisoare în cazul accidentului mortal! Avocaţii invocă prescripţia