Reacţia NATO după decizia SUA de a retrage trupe din România: „Au informat în avans”/ Parlamentarii americani cer explicaţii Pentagonului: „Ne opunem ferm!

Autorităţile NATO şi cele americane sunt în contact strâns în legătură cu dislocarea forţelor, a declarat miercuri un oficial NATO, după ce Ministerul Apărării din România a anunţat că aliaţii au fost notificaţi cu privire la planurile SUA de a reduce numărul trupelor staţionate pe flancul estic al Europei, anunţă Reuters.

„Ajustările privind dislocarea forţelor americane nu sunt neobişnuite”, a spus oficialul NATO, adăugând că „chiar şi cu această ajustare, prezenţa forţelor SUA în Europa rămâne mai mare decât a fost timp de mulţi ani.”

„Autorităţile NATO şi SUA sunt în contact permanent în ceea ce priveşte postura noastră generală – pentru a ne asigura că NATO îşi păstrează capacitatea solidă de descurajare şi apărare, iar autorităţile americane au informat NATO în avans despre această ajustare”, a mai declarat oficialul.

SUA își retrag trupele din România. MApN confirmă decizia care zguduie flancul estic al NATO: „Am fost informați despre ‘redimensionarea trupelor’”

Alte articole

Sorin Grindeanu, cel mai dur atac la adresa Guvernului Bolojan: „Securitatea României şi a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic”

Viktor Orban îl sfidează pe Donald Trump și vrea să evite sancțiunile impuse asupra giganților petrolieri ruși: „Lucrăm la o modalitate de a le ocoli”

România si Aliatii au fost informaţi de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, anunţă miercuri dimineaţă MApN, după ce Kyiv Post a relatat despre reducerea efectivelor mlitare din România citând surse americane şi europene. Conform MApN, decizia vizează şi forţe aflate la baza de la Mihail Kogălniceanu, însă aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocaţi în România.

Reacția presei din Ungaria la retragerea trupelor americane de la Kogălniceanu: „România are probleme” / Presa spaniolă a amintit de operațiunea „Santinela Estică”

Retragerea unor trupe americane de la baza Mihail Kogălniceanu a stârnit reacții rapide în presa din Ungaria, unde titlurile au vorbit despre „problemele” României.

Autorităţile de la Bucureşti ar trebui să facă eforturi majore pentru ca reducerea masivă a forţelor armate ale SUA în România să nu fie urmată de noi reduceri ale acestui contingent, acesta fiind un pericol cât se poate de real, avertizează generalul cu patru stele Ştefan Dănilă, fost şef al Statului Major General al Armatei române.

General Ştefan Dănilă, fost şef al SMG: Reducerea forţelor americane, coroborată cu lipsa ambasadorului SUA, ne plasează undeva, într-o zonă de dezinteres

Într-un interviu acordat News.ro, fostul pilot pe avion de vânătoare MiG-21 Lancer – care a condus SMG în perioada 2011-2015 – atrage atenţia că această reducere a prezenţei militare americane, coroborată cu faptul că SUA n-au ambasador la Bucureşti, relevă retrogradarea României într-o zonă de dezinteres pentru Washington. Evenimentul ar trebui să reprezinte un duş rece care să trezească, în sfârşit, conducerea ţării. Primim semnale insistente că, până la urmă, nu suntem un pilon chiar atât de important pe cât ne credeam. Faptul că prezenţa americană se reduce în România, dar continuă să se întărească în Polonia şi statele baltice reprezintă un semnal elocvent.

Parlamentari americani din Comisia de Apărare se opun deciziei de a retrage trupele din România: Ne opunem ferm!

Senatorul american Roger Wicker, republican din Mississippi, președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului, și reprezentantul Mike Rogers (republican din Alabama), președintele Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților, au emis o declarație puternică în care își exprimă îngrijorarea cu privire la anunțul Pentagonului că va întrerupe rotația brigăzii americane în România, ceea ce pare necoordonat și în contradicție directă cu strategia președintelui. Cei doi arată faptul că Donald Trump nu a notificat Congresul asupra deciziei sale și nici nu găsesc o explicație pentru care sunt mutate trupele din România, o țară pe care o cataloghează drept un aliat strategic, care a făcut investiții masive pentru a găzdui trupele americane.

„Ne opunem ferm deciziei de a nu menține brigada americană de rotație în România și procesului Pentagonului de revizuire a poziției forțelor armate, care ar putea duce la reducerea în continuare a forțelor americane din Europa de Est.

Pe 19 martie, am declarat că nu vom accepta modificări semnificative ale structurii noastre de luptă care sunt făcute fără un proces interinstituțional riguros, fără coordonarea cu comandanții combatanți și cu Statul Major Interarme și fără colaborarea cu Congresul.

Din păcate, se pare că exact asta se încearcă să se facă. Acum două săptămâni, președintele Trump a declarat că Statele Unite nu vor retrage forțele americane din Europa, ci „s-ar putea să le mute puțin”. Președintele are dreptate când spune că poziția forțelor americane în Europa trebuie actualizată, având în vedere că NATO își asumă sarcini suplimentare și că natura războiului se schimbă. Dar această actualizare trebuie coordonată pe scară largă atât în cadrul guvernului american, cât și cu NATO.

România a fost un aliat puternic, realizând investiții majore pentru a găzdui forțele armate americane și pentru a moderniza infrastructura care le susține. România a cheltuit peste 2% din PIB pentru armată timp de mulți ani și s-a angajat să atingă 5% din PIB. Aceste investiții, alături de contribuțiile sale la apărarea estică a NATO și la securitatea Mării Negre, subliniază rolul central al României în securitatea Alianței. În mod deosebit, din 2016, România găzduiește un detașament american de apărare antirachetă Aegis Ashore, acceptând riscuri politice, militare și economice substanțiale pentru a utiliza sisteme concepute în primul rând pentru apărarea aliaților NATO, rather than its own territory.

Datorită leadershipului președintelui Trump, aliații noștri europeni au acceptat să suporte o povară istorică în ceea ce privește apărarea colectivă. Cu toate acestea, reînarmarea europeană va dura. Retragerea prematură a forțelor americane de pe flancul estic al NATO, la doar câteva săptămâni după ce dronele rusești au încălcat spațiul aerian românesc, subminează puterea de descurajare și riscă să provoace noi agresiuni din partea Rusiei.

De asemenea, această decizie transmite un semnal greșit Rusiei, chiar în momentul în care președintele Trump exercită presiuni pentru a-l forța pe Vladimir Putin să se așeze la masa negocierilor pentru a ajunge la o pace durabilă în Ucraina. Președintele are perfectă dreptate: acum este momentul ca America să-și demonstreze hotărârea împotriva agresiunii ruse. Din păcate, decizia Pentagonului pare necoordonată și în contradicție directă cu strategia președintelui.

Este îngrijorător faptul că Congresul nu a fost consultat înainte de luarea acestei decizii, în special având în vedere sprijinul clar, bipartizan și bicameral pentru o poziție fermă a SUA în Europa, exprimat atât în versiunea Camerei Reprezentanților, cât și în cea a Senatului a Legii privind autorizarea apărării naționale pentru anul fiscal 2026. Legislația clarifică, de asemenea, intenția Congresului de a nu se aduce modificări poziției SUA în Europa fără un proces de revizuire aprofundat.

Solicităm Pentagonului clarificări cu privire la modul în care intenționează să atenueze impactul acestei decizii asupra poziției de descurajare și apărare a NATO și dacă a coordonat cu aliații pentru a minimiza aceste consecințe. De asemenea, vom solicita asigurări că, așa cum a declarat anterior președintele, cele două brigăzi blindate din Polonia rămân în poziție și că Statele Unite continuă să mențină o prezență rotativă persistentă în Polonia, statele baltice și România.