„În general, mă abţin să comentez deciziile CCR, nu am făcut-o nici atunci când au fost discutabile, din punctul meu de vedere. Dar, în acest caz, avem o decizie fundamental eronată din punct de vedere tehnic juridic. Sesizarea era inadmisibilă. Pe lângă faptul că legea este foarte clară în privinţa atribuţiilor prezidenţiale, nu poate exista conflict juridic în interiorul aceleiaşi puteri, de aceea vorbim în teorie de conflict juridic constituţional între puteri. Citiţi pledoaria prof. univ. dr. Simina Tănăsescu, susţinută la CCR şi veţi găsi în conţinut argumente impecabile şi imbatabile. Şi atunci, ce contra-argumente le-a înfrânt în viziunea CCR? Probabil cele de oportunitate. Dar când înfrângi dreptul cu oportunitatea, îi invadezi sfera sau invers, ieşi din sfera principiilor de drept. Să vedem acum şi motivarea şi soluţia indicate de CCR în concret pentru ieşirea din conflict”, a scris, pe Facebook, Cătălin Predoiu.

„Aberaţie la CCR? Soluţia e depolitizarea. Cum a propus USR! CCR dă o decizie absurdă prin care desfiinţează de facto autoritatea Preşedintelui. Este o urmare firească a politizării permanente a numirilor la Curtea Constituţională. Soluţia USR este simplă: să putem numi la Curte doar persoane care (îndeplinind condiţiile de studii şi experienţă actuale), să nu fi fost membre de partid în ultimii nouă ani”, a scris deputatul pe contul său de Facebook.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Klaus Iohannis, prima reacție după retragerea lui Cîrstoiu: ...

Nicușor Dan, reacţie după ruperea coaliției PSD-PNL la București: ...

USR susţine, de asemenea, şi obligaţia de a publica toate opiniile şi argumentele tuturor judecătorilor constituţionali.

„Soluţiile USR au fost propuse într-un proiect de lege deja respins de odioasa majoritate actuală. Soluţiile USR vor fi aplicate când, prin voturile dumneavoastră, vom ajunge să guvernăm România”, mai scrie Cristian Ghinea.

Curtea Constituţională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis şi între Guvern şi preşedinte, ca urmare a respingerii de către şeful statului a cererii de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Curtea Constituţională a decis că refuzul lui Klaus Iohannis de a o revoca pe Laura Codruţa Kovesi de la conducerea DNA a dus la un conflict juridic de natură constituţională.

„Am admis cu majoritate de voturi şi am stabilit că există un conflict între ministrul Justiţiei şi preşedinte datorat refuzului preşedintelui de a da curs propunerii ministrului Justiţiei. Vom publica minuta şedinţei şi acolo va fi indicată calea de rezolvare a conflictului”, a spus preşedintele Curţii, Valer Dorneanu.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, spune că decizia Curţii Constituţionale valorifică principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Toader mai susţine că şeful statului nu are nicio abilitare legală pentru evaluarea competenţelor profesionale sau manageriale ale procurorilor de rang înalt, spre deosebire de ministrul Justiţiei.