Procurorul general al ÎCCJ a reacţionat, după ce DIICOT a anunţat clasarea parţială a dosarului violenţelor de la protestul diasporei din 10 august 2018.

Citeşte şi: Dosarul violenţelor din 10 august, clasat parţial de DIICOT. Nu a fost tentativă de lovitură de stat. DOCUMENT

Principalele declaraţii ale procurorului şef 

• Acest dosar, cunoscut sub numele de 10 august, în continuare se derulează pentru stabilirea adevărului, pentru elucidarea acuzaţiilor şi a sesizării formulate din oficiu privind agresiunea asupra cetăţenilor care au participat la protest
• În anul 2018, reprezentanţii Jandarmeriei au sesizat DIICOT referitor la acţiunea protestatarilor, această sesizare fiind susceptibil de încadrare ca acţiuni împotriva ordinii constituţionale, conform articolului 397 din Codul Penal.
• Această încadrare atrage competenţa exclusivă a DIICOT, iar cercetarea faptelor împreună cu cele de abuz în serviciu, respectiv de purtare abuzivă comise pe personalul MAI, inclusiv cu funcţii de conducere, a fost opţiunea procurorilor militari care au dispus declinarea către DIICOT, iar DIICOT şi-a asumat cercetarea faptelor la un loc.
• În acest context procedural, adoptarea soluţiei inclusiv pentru infracţiuni de abuz în serviciu sau de purtare abuzivă era posibilă şi legală, din punct de vedere procedural.
• Ordonanţa emisă structurează două planuri; acela al unui subiect pasiv colectiv care a fost reprezentat de mulţimea protestatarilor privită ca întreg şi un plan al subiecţilor individuali, în special persoane care au fost agresate după ora 23 în momentul în care a fost dispersată mulţimea de oameni din Piaţa Victoriei.
• Această ordonanţă a DIICOT are 235 de pagini. Din parcurgea ei sumară anterior formulării acestei declaraţii, rezultă că procurorii au examinat intervenţia în forţă în anumite zone din piaţă.
• Au examinat folosirea mijloacelor de dispersare a manifestanţilor şi au delimitat unele acte care reflectă lipsuri ale organizării Jandarmeriei în contextul misiunii de ordine publică din Piaţa Victoriei ca elemente contextuale, şi nu elemente de abuz în serviciu.
• Vă menţionez accentul pur în foarte multe poziţii publice pe inscripţionarea sau neinscripţionarea corespunzătoare a căştilor purtate de jandarmi şi imposibilitatea în acest context de a se efectua o identificare corespunzătoare pe momente de interveţie a persoanelor care au exercitat agresiuni.
• Analiza faptelor efectuată în ordonanţă subliniez că are deschisă procedura contestării pe cale ierarhică. A redeschis accesul la studiul dosarului de către persoanele interesate şi în context foarte larg posibilitatea examinării oricăror împrejurări noi care pot să determine redeschiderea cercetărilor.
• Personal, îmi asum transparenţa şi comunicarea neechivocă, aceasta fiind pentru reflectarea misiunii Ministerului Public cu atât mai mult cu cât unele dosare relevă un interes general al societăţii care nu poate fi pus în discuţie de către noi.
• Vreau să vă transmit că înţeleg emoţia publică, suscitată de acest dosar. Suntem în poziţia în care procurorii au obligaţia întotdeauna să administreze probele în mod imparţial şi în mod complet.
• Rolul nostru este să administrăm probleme, conform legii, în sensul acuzării şi respectării prezumpţiei de nevinovăţie. De aceea, toate actele din dosar vor fi cântărite în cadrul controlului ierharhic în această obligaţie legală a procurorilor şefi.
• Ordonanţa este foarte amplă, pe cale de consecinţă, orice comunicări ulterioare vor fi efectuate.

Potrivit News.ro, dosarul violenţelor de la protestul din 10 august 2018, din Piaţa Victoriei, a fost clasat în ceea ce priveşte săvârşirea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, dar şi în ceea ce priveşte acuzaţiile la adresa coordonatorilor intervenţiei forţelor de ordine.

Urmărirea penală pentru purtare abuzivă, abuz şi neglijenţă în serviciu în cazul unor jandarmi care ”au exercitat violenţe nejustificate împotriva unor protestatari” a fost declinată către Parchetul Militar.