Rebelii din Ucraina vor un „statut special”, discuţiile asupra crizei se reiau vineri

Reuniunea aşa-numitului ‘grup de contact’, la care rebelii au spus de asemenea că una dintre condiţiile-cheie ale lor ar fi ca Kievul să pună capăt imediat ofensivei militare, s-a încheiat fără niciun detaliu anunţat dar cu o promisiune de a continua consultările.
  
Separatiştii şi-au anunţat cererea în timp ce armata ucraineană se confruntă cu eşecuri pe câmpul de luptă unde, potrivit Kievului, rebelii sunt sprijiniţi de cel puţin 1.600 de militari ruşi. Moscova neagă că are trupe în Ucraina.
  
Rusia, în special, a făcut presiuni pentru o nouă întâlnire a ‘grupului de contact’, în care Ucraina este informal reprezentată de ex-preşedintele ucrainean Leonid Kucima.

Ambasadorul Moscovei la Kiev şi un înalt oficial al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa au luat de asemenea parte la reuniunea de luni, dar Ucraina nu are niciun negociator oficial prezent la masă.
  
Părţile sunt de aşteptat să se întâlnească din nou vineri, au anunţat agenţiile ruse de presă
citând declaraţia unui lider rebel prorus după reuniune.
  
‘Acesta este doar începutul procesului’, a declarat Andrei Purghin, unul dintre liderii autoproclamatei Republici Populare Doneţk, la televiziunea de stat rusă.
  
‘Când continuă consultările pe 5 septembrie, vor fi discutaţi paşii spre o potenţială încetare a focului şi vom vorbi în mod activ despre un posibil schimb de prizonieri’, a mai spus el.

La prima vedere, cererile separatiştilor nu par să fie acceptabile pentru Kiev întrucât le-ar lăsa rebelilor controlul asupra unui teritoriu din estul industrializat al Ucrainei, mai notează Reuters.
  
Dar liderii rebelilor, ale căror poziţii sunt susceptibile de a fi susţinute de Rusia, se vor baza pe recentele eşecuri militare ale Kievului ce vor cântări asupra oricărei decizii finale.
  
Sosind la discuţii, Purghin a declarat că separatiştii vor recunoaşterea unui statut special pentru teritoriile lor, cu dreptul de a avea propria politică de comerţ exterior pentru a le permite integrarea cu Uniunea Vamală condusă de Rusia.
  
Acest lucru ar fi o palmă dată politicii de integrare europeană a guvernului prooccidental de la Kiev, care a semnat acorduri-cheie de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană şi aspiră să devină într-o zi membru al UE.

Alte articole

Urmează demisii în lanţ la PNL. Ilie Bolojan a făcut anunţul în direct: „Nu este o decizie uşoară”

Câți români ar avea voie să voteze dacă s-ar organiza alegeri anticipate. Peste 20.000 de români cu drept de vot au fost radiați din Registrul electoral în ultima lună